


Pret oferta saptămânii
59.00 Lei 44,25 Lei

Pret intreg
59,00 Lei

Pret intreg
35,00 Lei
Vei descoperi o istorie plină de emoții și învățăminte citind cartea Ce mi-au văzut ochii de Valeriu Petrescu. Această lucrare, scrisă cu pasiune și autenticitate, explorează istoria Bisericii Adventiste din România între anii 1917 și 2017, prin ochii unui martor ocular.
De la persecuțiile din perioada comunistă la momente de triumf spiritual, cartea oferă o perspectivă intimă asupra vieții și credinței unei comunități care a supraviețuit și a înflorit în fața adversității. O lectură captivantă pentru cei interesați de istorie, spiritualitate și reziliență.
Valeriu Petrescu este pastor pensionar al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Căsătorit cu Elena Petrescu, au împreună doi copii și trei nepoți.
A păstorit câteva biserici în județul Suceava și în București. A fost director al Editurii Viață și Sănătate, capelan și profesor la Liceul Teologic Adventist „Ștefan Demetrescu”, director al Departamentelor Școala de Sabat/ Lucrare Personală și Educație ale Uniunii. A condus Centrul Media Adventist. A predat la Universitatea Adventus pro bono la specialitatea Asistență Socială.
A studiat teologia și dreptul. Are un master în leadership de la Universitatea Andrews și un doctorat în sociologie de la universitatea București.
Cartea Misionară a anului 2025 ne provoacă să ne ancorăm viața și credința de Dumnezeu, care a promis să nu ne lase niciodată. Scrisă într-o manieră simplă și dinamică, ea va fi un ajutor atât pentru cei tineri, cât și pentru cei maturi pe drumurile atât de aglomerate și scurte ale vieții de fiecare zi.
„Trestia frântă n-o va zdrobi și mucul care mai arde încă nu-l va stinge.” (Isaia 42:3)
Acest verset este o promisiune care poate schimba modul în care percepi tot ce ți se întâmplă în viață. Indiferent cu ce te confrunți, acest mesaj își va croi drum chiar și în cele mai deznădăjduite situații, aducând un suflu nou, de potențial și de posibilități. Explorând acest verset din Isaia, vei începe să observi că există speranță acolo unde înainte nu o vedeai deloc. Îți vei aminti că Dumnezeu te susține prin acest mesaj simplu, atemporal: Ține-te strâns de speranță!
Acum , la anul 100, suntem atât de privilegiaţi. Pe umerii înaintaşilor noştri, am ajuns să avem drumul nostru. Noi, cei de astăzi suntem chemaţi să continuăm acest drum. Să lăsăm şi noi urme pentru ca, dacă vor mai fi şi alţii care vor veni după noi, să ştie încotro. În galeria celor care aleargă, nu ei sunt importanţi, ci împlinirea scopului pentru care aleargă. Noi contribuim cu ce putem. Numai Dumnezeu, care vede viitorul, poate înmulţi puţinul nostru, poate depozita într-un vas slab ceva de valoare. Mă întreb sincer uneori: ne ridicăm oare la înălţimea chemării noastre şi a vremurilor pe care le parcurgem? Cel mai probabil, nu. Mă mângâi totuşi cu ideea că s-ar putea ca acesta să fie contextul în care gloria merge numai la Dumnezeu. E atât de uşor să te feliciţi pentru câte o reuşită. Şi totuşi, cine este onest cu sine nu se poate gândi prea departe. Ce bine spunea Nicolae Iorga, într-o autobiografie din care am citit nu de mult: „Ne cunoaștem prea bine ca să ne lăudăm prea mult.” Asta îmi aduce aminte de Isaia, care spunea că „numai Domnul va fi înălțat în ziua aceea” (Isaia 2:11,17). Să nu uităm că „Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul” (Matei 23:10).
Prof. univ. dr. habil. Laurenţiu-Florentin Moţ
Rectorul Universităţii Adventus
Descoperiți Ce ar trebui să ştie fiecare adventist despre 1888, o carte ce dezvăluie evenimentele Sesiunii Conferinței Generale de la Minneapolis. Volumul analizează starea spirituală a bisericii de atunci, marcată de formalism și lipsa unei experiențe vii în credință, în ciuda cunoașterii doctrinare.
Autorul prezintă solia neprihănirii prin credință, adusă de tinerii E. J. Waggoner și A. T. Jones, sub sprijinul lui Ellen White. Aceasta chema la o focalizare pe Hristos ca singura sursă a victoriei asupra păcatului. Citiți despre opoziția semnificativă a unor lideri, percepută ca o rezistență față de Duhul Sfânt, deși Ellen White a susținut cu tărie mesajul.
Cartea clarifică noțiunea de păcat personal versus colectiv și consecințele acceptării sau respingerii luminii divine. O invitație la o credință activă, nu doar teoretică, și la o relație autentică cu Dumnezeu, pentru a evita greșelile trecutului. Este un apel la convertire reală, dincolo de simpla conformare, pentru a trăi o viață de zel și de dedicare autentică.
Întrebarea tânărului bogat: „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” este întrebarea pe care și-o pune fiecare om. Omul a fost creat pentru a trăi. Ceea ce dorește cel mai mult este să trăiască. Poate să fie cea mai nenorocită viață, însă, când vine ceasul morții, omul se agață cu disperare de viață.
Pentru a avea viață, este în stare să facă orice, să plătească oricât, să facă tot felul de sacrificii. „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” Este strigătul disperat al inimii omului. Iar răspunsul lui Hristos este simplu: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3).
Vezi? Secretul vieții veșnice nu constă doar în cunoașterea unui set de doctrine sau în afilierea la o biserică anume. Secretul este cunoașterea unei persoane: Isus Hristos. Creștinismul adevărat implică relația între două persoane: Tu și Hristos. Ceea ce contează cel mai mult în experiența ta spirituală nu este în CE crezi, ci în CINE crezi.
Pentru că… ISUS este totul, prietene!