Perseverenții este primul volum al seriei Eroi și minuni, de Élise Sommer. Urmând tradiția inaugurată, într-un anumit sens, de Orele astrale ale omenirii (de Stefan Zweig), autoarea franceză realizează opt tablouri literare în care surprinde viața sau episoade semnificative din viața unor personaje reale.
Cititorii se vor întâlni în paginile cărții cu Helen Keller, Herman Geiger, Bernard Palissy, Thor Heyerdahl, Fernand Navarra, Henry Morton Stanley, Martha Martin și Olivier de Serres. În cazul unora, Sommer acoperă lungi perioade din viața lor (ca de exemplu, în cazul lui Helen Keller); în cazul altora, prezintă episoade remarcabile din anumite momente ale vieții lor (Martha Martin, de pildă). Un lucru este sigur, fiecare dintre eroii cărții se face „vinovat” de fapte incredibile și mărețe de curaj, dârzenie și perseverență. Poveștile lor ne poartă din Africa virgină până în Europa medievală, iar de acolo, spre tărâmul nord-american.
Un detaliu remarcabil, care sporește valoarea cărții, este intenția autoarei (pusă în practică, de altfel) de a povesti fiecare istorie într-o manieră diferită. Eroi și minuni. Perseverenții nu este doar o carte de mini-biografii, ci un adevărat manual de inspirație, fiecare erou sau eroină putând fi un model de urmat pentru adolescenții și tinerii de astăzi.
Eroi și minuni. Perseverenții este cel de-al 7-lea volum apărut în colecția Cărțile lui Doru Gălbenuș.
Factorii generatori sau modelatori de arhitectură neoprotestantă au valori particulare într-o Românie majoritar ortodoxă, aflată încă în tranziție dinspre austeritatea vieții proletare către prosperitatea capitalistă, dinspre naționalismul implementat în școlile comuniste înspre individualismul tipic liberalismului occidental, dinspre spiritualitatea subterană înspre pluralitatea religioasă, dinspre ateism înspre secularizare – trecând însă și printr-o perioadă de reviriment religios de invidiat de către restul țărilor europene. Numai la confluența acestor elemente cu puternică specificitate poate fi analizată corect arhitectura neoprotestantă din România.
Volumul de față abordează spațiul de cult neoprotestant din trei perspective: istorică – plasarea fenomenului neoprotestant în contextul sau istoric, social și cultural fiind fundamentală; hermeneutică – necesară în abordarea conceptelor teologice implicate, care trebuie analizate comparativ, în raport cu diversele tradiții teologice creștine; fenomenologică – ce presupune căutarea esenței fenomenului, comprehensiunea faptului religios ce influențează arhitectura de cult neoprotestantă.
Dinozaurii. De unde au venit și unde s-au dus?, de dr. Elaine Graham-Kennedy, este o carte care li se adresează în primul rând copiilor, și-apoi părinților, bunicilor, educatorilor și tuturor celor care doresc să îi ajute pe copii să descopere lumea fascinantă a dinozaurilor.
„Există multe aspecte pe care știința nu le cunoaște sau nu le înțelege cu privire la dinozauri. Majoritatea lucrurilor prezentate în cărți, filme și emisiuni de televiziune cu privire la apariția și comportamentul lor sunt simple speculații. Sunt convins că, în cartea de față, dr. Kennedy nu operează cu speculații. Are grijă să traseze o linie clară de demarcație între ceea ce se știe și ceea ce oamenii își imaginează că ar putea fi adevărat.” (Jerry D. Thomas, în prefața cărții)
Cele 80 de pagini ale volumului îi introduc pe tinerii cititori în lumea fosilelor, a scheletelor, craniilor, urmelor de piele, ouălor, urmelor și cuiburilor de dinozauri. Autoarea scrie dintr-o perspectivă creaționistă, încercând să îi învețe pe copii că informațiile cunoscute până azi despre dinozauri pot fi armonizate cu teoria creaționistă privind originea lumii.
Putem ști de unde au venit dinozaurii? Avem indicii privind dispariția lor? Sunt câteva dintre întrebările cu care ne provoacă dr. Kennedy, care și-a petrecut o mare parte din viață pe situri arheologice, în căutarea urmelor „giganților” dispăruți cu mult timp în urmă.
Pot oare credința și terapia să ajute împreună pe cineva care trece prin probleme emoționale?
Cartea Credința față în față cu terapia ne ajută să găsim echilibrul între o credință vie și ajutorul oferit de un consilier creștin.
Puterea credinței se intersectează cu aspecte practice de counseling prin intermediul unei conversații deschise dintre un lider de credință și un terapeut, conversație care include mijloace, ponturi și soluții pentru a face față dificultăților vieții.
Credincioși care se confruntă cu anxietate, depresie, stres, probleme în relații suferă în tăcere, crezând că lucrurile s-ar putea îndrepta dacă ar avea o credință mai puternică, dacă s-ar ruga mai mult sau dacă ar avea mai multă autodisciplină. Dar a căuta ajutor profesionist nu este un semn de slăbiciune, este un semn important că persoana în cauză merge mai departe din punct de vedere emoțional, relațional și spiritual.
Faimoasa carte a lui Paul de Kruif, Vânătorii de microbi, îmbracă, iată, hainele unei noi traduceri în limba română la aproape un secol de la prima sa ediție în engleză. „Cartea aceasta reușește și astăzi să ne cucerească inimile și mințile”, scrie F. González-Crussí în introducerea sa, iar „supraviețuirea unei asemenea puteri de atracție este rară, în general, în cazul cărților.”
În douăsprezece capitole care țin cititorii cu sufletul la gură, autorul prezintă biografiile romanțate ale unora dintre cei mai inovatori, îndârjiți, curajoși și eroici luptători împotriva microbilor, acești obscuri, ba chiar invizibili dușmani ai vieții, care au făcut sute de milioane de victime de-a lungul timpului. Începând de la cel dintâi vânător, Anton van Leeuwenhoek (născut în secolul al XVII-lea), cartea ne trece prin fața ochilor o galerie care îi include pe Lazzaro Spallanzani, Robert Koch, Theobald Smith, Giovanni Battista Grassi și mulți alții, oferindu-ne mai mult decât istorie – inspirație.
Paul de Kruif (1890–1971) a fost un microbiolog american care s-a remarcat prin cărțile sale pe teme științifice. Absolvent al Universității din Michigan (în 1912), și-a susținut doctoratul la aceeași instituție de învățământ (în 1916). A luptat în Franța în timpul Primului Război Mondial, iar după război a devenit asistent universitar la universitatea unde își făcuse studiile. A lucrat și la Institutul Rockefeller destinat cercetărilor medicale (din 1965, Universitatea Rockefeller). Ulterior, de Kruif a devenit scriitor cu normă întreagă. A colaborat cu diverse publicații periodice și a scris cărți precum The Fight for Life (1938) și Life Among the Doctors (1949). Cartea i-a adus celebritatea a fost Microbe Hunters (Vânătorii de microbi, 1926), aceasta având parte de numeroase reeditări și traduceri de-a lungul timpului.