ETAPA ARMAGHEDONULUI
Al șaselea potir, ca și al șaselea șofar, afectează Eufratul (vers. 12; cf. Apocalipsa 9:14). Apele râului seacă pentru a fi „pregătită calea împăraților care au să vină din Răsărit” (Apocalipsa 16:12). Tradiția biblică asociază secarea Eufratului cu cucerirea Babilonului de către Cirus în anul 539 î.Hr.: „Eu [Dumnezeu] zic Adâncului: «Usucă-te și îți voi seca râurile.» Eu zic despre Cirus: «El este păstorul Meu și el va împlini toată voia Mea»” (Isaia 44:27,28; cf. Ieremia 50:38).
Istoricul Herodotos (484-425 î.Hr.) relatează strategia regelui persan: „[Cirus] și-a amplasat armata în locul unde râul intră în cetate, iar o altă parte, în spatele cetății, acolo unde râul iese din cetate, și le-a spus oamenilor săi să intre în cetate pe canalul Eufratului atunci când aveau să vadă că poate fi trecut cu piciorul. După ce i-a repartizat și le-a dat această poruncă, el însuși a plecat în fruntea armatei sale care nu putea lupta; și când a ajuns lângă lac, Cirus a făcut acestuia și râului exact ceea ce făcuse și împărăteasa Babilonului: deviind râul printr-un canal în lac, care era o mlaștină, a făcut să sece izvorul până când canalul inițial a putut fi trecut cu piciorul. Când s-a întâmplat acest lucru, persanii cărora li se dăduse această poruncă au intrat în Babilon prin canalul Eufratului, care acum secase până la o adâncime de aproximativ jumătate din coapsa unui om.”10
Referirea la împărații din răsărit (Apocalipsa 16:12) reprezintă o aluzie la Cirus, a cărui venire profetizată a rămas în memoria Israelului drept mijlocul prin care urma să vină mântuirea. „Eu am ridicat pe Cirus în dreptatea Mea și voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăși cetatea și va da drumul prinșilor Mei de război” (Isaia 45:13); „Cine a ridicat de la răsărit pe acela pe care, în neprihănirea Lui, îl cheamă să calce pe urmele Lui? Cine îi supune neamuri și împărați?” (Isaia 41:2; cf. vers. 25).
Căderea Babilonului este un eveniment de cea mai mare importanță în istoria Israelului. Cartea lui Daniel își alcătuiește întreaga structură în jurul acestui motiv (Daniel 1:21; 6:28; 10:1)11. În mod semnificativ, canonul Bibliei ebraice* se încheie cu o referire la Cirus (2 Cronici 36:22,23). Cucerirea Babilonului de către Cirus a dus la eliberarea exilaților evrei. Decretul său a fost cel care le-a permis să reconstruiască Ierusalimul. Scriptura interpretează întoarcerea din exil drept o nouă creație. Chiar înainte de a-l menționa pe Cirus, Isaia evocă actul creației: „Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: «Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfășurat cerurile, Eu am întins pământul. (…) Eu zic despre Cirus: ’El este păstorul Meu și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: ‹Să fie zidit iarăși!› și despre Templu: ‹Să i se pună temeliile!›’»” (Isaia 44:24-28; cf. 45:18; 43:15).
Având în față perspectiva unui Ierusalim reconstruit sau nou, profetul Ioan își bazează viziunea celui de-al șaselea potir pe amintirea lui Cirus și pe întoarcerea din exilul babilonian. Și aici, căderea Babilonului mitic și bătălia care urmează pregătesc calea eliberării finale și a creării unui Ierusalim nou.
Se formează două tabere opuse. De o parte, sunt „împărații care au să vină din Răsărit” (Apocalipsa 16:12), reprezentând forțele Dumnezeului mântuitor, ale Dumnezeului Ierusalimului. De cealaltă parte, sunt „împărații pământului întreg” (vers. 14), reprezentând forțele răului, Babilonul. Toți dușmanii lui Dumnezeu se adună în această a doua tabără, în special puterile demonice simbolizate de broaște.
Al șaselea potir evocă a doua plagă din Egipt (Exodul 8). Broasca era zeitatea egipteană a fertilității (Hiqit). În timpul plăgii, broaștele au invadat cele mai intime locuri – dormitoarele și paturile (vers. 3). Încă o dată, pedeapsa lui Dumnezeu a avut o notă ironică. Zeița fertilității și a nașterii a devenit un obstacol în calea fertilității. Magicienii, dornici să-și demonstreze puterile, nu au făcut altceva decât să sporească problema, deoarece au produs mai multe broaște (vers. 7).
NOTE
10. Herodotos, Historiai 1.191.2-4.
11. Enigmele Bibliei – Daniel, p. 104, 105.
* Vechiul Testament, cu o ordonare diferită a cărților. (n.r.)