Atunci, Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”
Matei 18:21
Nu există nicio justificare pentru spiritul neiertător. Cei care manifestă acest spirit faţă de alţii nu pot accepta harul iertător al lui Dumnezeu, fiindcă nu înţeleg iertarea şi nici nu ştiu cum să ierte sau cum să primească iertarea.
Rabinii susţineau că cineva putea fi iertat de maximum trei ori. Petru, gândindu-se la exemplul de generozitate dat de Isus, a propus ca iertarea să fie oferită de şapte ori. Dar Hristos l-a ajutat (şi pe el, şi pe noi) să înţeleagă că nu ar trebui să înceteze să ierte. Isus i-a spus: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.” Dragostea iartă ori de câte ori este nevoie. Dragostea nu ţine socoteală de câte ori i s-a greşit. Aşa ne iartă Dumnezeu şi tot la fel ar trebui să-i iertăm şi noi pe fraţii şi pe surorile noastre. Noi am primit fără plată de la Dumnezeu; să oferim şi noi fără plată. Împăratul din parabola lui Isus îl întreabă pe slujitorul lui: „Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău cum am avut eu milă de tine?” (Matei 18,33) Ar trebui să îi iertăm pe cei care ne greşesc tot la fel cum am dori ca ei să ne ierte, dacă noi am fi cei care am greşit. Iertarea plină de milă a lui Dumnezeu faţă de noi trebuie să fie măsura iertării pe care o arătăm faţă de cei din jur.
A ierta nu înseamnă a privi păcatul cu uşurinţă. Faptul că Dumnezeu ne va oferi iertare întotdeauna nu înseamnă că suntem scutiţi de obligaţia de a asculta de poruncile Sale. Cei care au primit iertarea vor fi cu atât mai atenţi ca să îşi arate recunoştinţa prin ascultare.
„Noi nu suntem iertaţi pentru că îi iertăm pe alţii, ci aşa cum îi iertăm pe alţii. Temeiul oricărei iertări se află în iubirea nemeritată a lui Dumnezeu şi, prin atitudinea faţă de alţii, noi arătăm dacă ne-am însuşit sau nu această iubire. De aceea, Domnul Hristos spune: ’Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura’ (Matei 7,2).” (Parabolele Domnului Hristos, pag. 251)
Dacă noi nu-i iertăm pe alţii, nici Dumnezeu nu ne poate ierta pe noi. Aceasta nu pentru că El nu vrea să ne ierte, ci pentru că noi nu putem accepta iertarea Sa dacă nu avem o inimă iertătoare.