Spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia.
Romani 12:3

A fost cea mai frumoasă călătorie din viața mea. Cei doi copii ai noștri și familiile lor au închiriat rulote și au vizitat unele dintre cele mai importante parcuri naționale din vestul Americii. Am fost la Zion, Bryce și Marele Canion. Priveliștile au fost uluitoare. O excursie atât de remarcabilă, multe drumeții, explorări și o concentrare asupra măreției lui Dumnezeu. Atât de multe lecții biblice pentru noi toți. O lecție însă nu a venit de la frumusețile naturii, ci de la nepotul nostru de trei ani, Sebastian.

În timp ce urcam un deal, am tot insistat ca Sebastian să ne țină de mână, deoarece era o drumeție periculoasă. Cu toate acestea, el a continuat să declare: „Mă descurc! Nu am nevoie de niciun ajutor!” În cele din urmă, i-am spus cu tandrețe: „Sebastian, de ce nu o ții de mână pe Mimi? Putem merge împreună”. Imaginați-vă surpriza mea când Sebastian a declarat ferm: „Nu vreau să țin mâna nimănui. Nu am nevoie de niciun ajutor”. Am chicotit, l-am asigurat că aceasta nu era o opțiune și am continuat pe poteca înșelătoare. Am fost uimiți de faptul că un copil de trei ani putea fi atât de încrezător în capacitatea sa de a manevra un traseu pe care mulți alții refuzau să îl parcurgă.

Cu toate acestea, mi-am dat seama după aceea că, de multe ori, atunci când mă confrunt cu o problemă, fac același lucru cu Domnul. Mă întreb dacă și tu faci la fel. Vă luptați cu probleme conjugale? Suferiți din cauza morții unei persoane dragi? „Mă descurc. Nu am nevoie de niciun ajutor.” Experiențe dificile cu copiii sau prietenii? „Mă descurc. Nu am nevoie de niciun ajutor”. Isus Se oferă să ne țină de mână și să ne conducă pe potecile înșelătoare ale vieții și chiar să ne ridice și să ne țină în brațe. În schimb, noi presupunem că abilitățile noastre sunt suficiente. Uneori, Dumnezeu îi trimite pe alții să ne ajute, prieteni și mentori spirituali, iar răspunsul nostru este același: „Mă descurc, nu am nevoie de niciun ajutor”.

Îmi pare rău, Doamne! Te rog, ajută-mă să-mi recunosc limitele și să accept oferta Ta de ajutor!