- Detalii
- Scris de: Mariana Cipleu
- Categorie: Devoțional exploratori
Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție impărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui. ca să vestiți puterile minunate ale celui ce v-a chemat din întuneric la lumină.
1 Petru 2:9
Este incredibil să fii tânăr azi. Într-o lume întunecată și rea, poți să strălucești ca o lumină! Însă noi experimentăm ispite și suntem atrași de nenumărate pofte. Spre bucuria noastră, Dumnezeu ne-a echipat corespunzător pentru a trece cu bine peste orice ispită.
Cuvântul Domnului este plin de versete care ne oferă speranță, încurajare și putere să facem alegeri bune. Pentru a putea face alegeri bune este important să avem o credință puternică în voia Lui și în purtarea Lui de grijă, căci la Dumnezeu toate sunt cu putință .
Unul dintre versetele biblice care ne amintește de posibilitățile care ne sunt deschise se găsește în 1 Petru 2:9: „Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui ca să vestiți puterile minunate ale celui ce v-a chemat din întuneric la lumină.”
Dacă îți pui credința în Dumnezeu și în cuvântul Lui, scris și inspirat, vei experimenta lucruri extraordinare!
- Detalii
- Scris de: Dobrin Daniel
- Categorie: Devoțional exploratori
Ce cauți?
Geneza 37:15
„Când mergi seara la culcare să-ți pui o mâna sub obraz/ Și să te-ntrebi cu-ngrijorare: Ce-am facut eu oare azi?/ Câte lucruri minunate sau câte, oare, ai greșit / Frumos, învață de la toate, să fii în viață fericit.” Ți-a cântat mama ta această melodie înainte să adormi? Să știi că eu am avut ocazia să o ascult pe mama cum îmi cânta pe vremea când eram în clasele primare. Și de fiecare dată stăteam pe gânduri și mă întrebam: „Oare azi am făcut ceva bun? Oare?” Și cu această întrebare adormeam întristat că din nou am pierdut vremea stând pe laptop și jucându-mă, acel joc violent.
Ți-ai pus vreodată întrebarea „ Ce cauți?” Ai fost cândva pe gânduri, spunându-ți: „Oare, ce scop am eu în viață?” Te-a prins viața într-un moment în care să fii în off-side fără să știi ce să mai realizezi?
Fii sincer cu tine și imaginează-ți că e timpul să alegi liceul la care vrei să mergi, oare știi ce vrei să alegi? Gândește-te că vrei să îți faci o vacanță cool, știi cum să ți-o creezi pentru ca mai târziu să fii mulțumit de ceea ce ai realizat? Trebuie să pleci la școală, oare știi ce haine să porți pentru a fi decent?
Te regăsești de-a lungul unor ani în care îți vei pune multe întrebări. Drag tânăr, va veni adolescența, vremea în care vei avea multe răzvrătiri, vor veni momentele în care le vei răspunde într-un mod tăios părinților tăi, doar din cauza pentru că tu crezi că ești mai superior decât ei.
Vreau să pui puțin pauză de la citit și să te întrebi, astăzi, eu știu ce caut în viață? Știu ce alegeri să fac?
Gata? Ai luat o decizie? Dar pe Isus l-ai pus în mijloc? Este Domnul laitmotivul fiecărei alegeri pe care ai făcut-o? Dacă nu, atunci ia o pauză din citit și mergi și pune-te pe genunchi. Întreabă-l pe Dumnezeu: „Doamne, ce vrei să fac în viața asta?”
Pe paginile scripturii, știi ce ne-a zis Isus? Ne-a spus că ascultând de Divinitate cu siguranță vom ajunge pe înălțimile pământului.
Drag tânăr, pune-L pe Dumnezeu pe primul loc și viața ta va lua cu siguranță o nouă întorsătură.
- Detalii
- Scris de: Denis Ilisie
- Categorie: Devoțional exploratori
Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede.
Romani 1:16
M-am mutat în altă clasă în a 10-a, iar în prima zi alături de noii colegi, una dintre primele întrebări care mi-a fost adresată a fost: „Ce religie ești?”. Am răspuns spunând că sunt adventist de ziua a șaptea, la care reacția lor a fost „Ce e aia?”. În perioada următoare au fost multe momente în care am avut de ales între a-mi afirma și susține credința în fața clasei sau a-mi ascunde pe cât pot de mult identitatea. Fără rușine, ori de câte ori am avut ocazia să vorbesc, am făcut-o, însă reacțiile colegilor nu au fost pozitive, variind de la indiferenţă la batjocură.
Lucrurile însă au luat o turnură la care nu m-aş fi așteptat în clasa a 12-a. Se mai întâmpla uneori ca după şcoală, împreună cu unii colegi să mergem să mâncăm în oraș meniul zilei. Îmi amintesc ocazii în care nici nu apucam să intru în local că deja colegii ziceau „Hai să mergem în alt loc că azi aici nu au la meniu mâncare să poată mânca şi Denis”. În clasă, în timpul orelor în care se mai nășteau fel și fel de dezbateri, nu apucam să îmi anunț intenția de a vorbi și eu, deoarece colegii spuneau deja înainte „Hai să ascultăm și părerea lui Denis legat de subiectul acesta.” O altă surpriză a fost faptul că în invitațiile pe care le-am primit pentru a participa la majoratele colegiilor mei erau special puse zile în care să pot participa și eu, iar într-una dintre ocazii toată mâncarea a fost făcută în așa fel încât să pot mânca liniștit din orice.
Dacă la început identitatea mea de adventist de ziua a șaptea nu însemna mare lucru pentru colegii mei, a venit mai târziu un moment în care nu mai aveam de ce să îmi fac griji pentru că se ocupau colegii ca totul să fie în regulă pentru a putea participa și eu alături de ei la fel şi fel de activități. Mai mult, erau interesați de părerea mea în diferite subiecte şi de felul meu de gândire.
Oricât de greu ar părea să-ţi afirmi identitatea, pe termen lung, dacă ceilalţi văd că tratezi cu seriozitate credinţa ta, îţi vor acorda respect şi vor fi interesaţi să te audă vorbind despre Evanghelie.
- Detalii
- Scris de: Alex Stamatie
- Categorie: Devoțional exploratori
Spuneți-vă unii altora sănătate, cu o sărutare sfântă.
2 Corinteni 13:12
Cele mai multe gânduri bune se pierd din cauză că, în limba română cel puțin, ele nu implică imediat o materializare efectivă a lor. În limba ebraică, expresiile, onomastica, chiar și toponimia implică acțiuni concrete. De exemplu numele profetului Habacuc înseamnă un gest concret și anume o îmbrățișare arzătoare.
De asemenea, expresia din Psalmul 2,12, tradusă în limba română cu dați cinste Fiului, în limba ebraică implică o acțiune concretă care tradusă corect, este un imperativ de acțiune: sărutați pe Fiul.
Nici limba greacă nu este străină de acest concept oriental. De exemplu, verbul a te închina (gr. Proschineo), implică tot o acțiune concretă similară cu sărutare.
Poate, înțelegând nevoia gesturilor fizice, orientalii își urau de bine atingându-se unul pe altul cu un gest de prietenie și bune intenții.
Isus, după ceva timp după ce intrase în casa lui Simon, îi va reproșa acestuia lipsa de prietenie și de bune intenții spunându-i: „Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele”. (Luca 7:45)
Realitățile de astăzi ne obligă la o înstrăinare socială sau la inhibare a gesturilor „virtualizând” până chiar și sentimentele.
În istorie cele mai dureroase trădări au fost acompaniate de gesturi cu dublu înțeles. Un astfel de gest a fost reproșat de Mântuitorul chiar unui dintre ucenicii Săi: „Cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului”. (Luca 22:48).
Gesturi sau cuvinte neînsoțite de sentimente curate pot să înstrăineze în loc să apropie, pot să ducă în eroare trădând, chiar dacă în formă ele par să fie ambalate în impresii pozitive.
„Tată Ceresc, în Numele Domnului Isus, te rog să-mi cureți izvorul gândurilor în așa fel încât să pot să însoțesc cuvintele și faptele de sentimente demne de frumosul Tău Nume!”
- Detalii
- Scris de: Sarah Szekely
- Categorie: Devoțional exploratori
Vă sfătuiesc să vă purtați într-un chip vrednic de chemarea pe care ați primit-o.
Efeseni 4:1
Un conducător al Rusiei a oferit un premiu de 30.000 de dolari pentru cel mai reușit portret cu el. Mai mult de 1000 de artiști au participat la această competiție. Cu câteva zile înainte de jurizare, comitetul traversa galeria unde picturile aveau să fie agățate și erau fericiți că totul era aproape gata. Toate erau aranjate, mai puțin un tablou care era sprijinit de un perete deja plin de alte picturi. Comitetul a decis că nu este nimic special la acel portret și că nimeni nu va observa dacă acesta nu este agățat împreună cu celelalte.
Comentariul lor a fost auzit chiar de către pictor, care s-a grăbit să își apere opera de artă. A rugat comitetul să-i așeze lucrarea la o înălțime și lumină potrivită. În cele din urmă, aceștia au acceptat. Și, da, când voturile au fost strânse și numărate, portretul acestui artist a fost cel câștigător. Când a fost așezat în lumina potrivită, arăta extraordinar!
Poate că, uneori, oamenii îți spun fel și fel de lucruri care te fac să te simți mai puțin special decât alții. Mulți dintre noi admirăm talentele altora și ni se pare că talentele noastre nu sunt așa de importante ca ale lor. Dar, la fel ca și portretul câștigător, avem nevoie de lumina potrivită.
Biblia ne spune în Efeseni 4:1 „Vă sfătuiesc să vă purtați într-un chip vrednic de chemarea pe care ați primit-o”. Orice talent și îndemânare are valoare. Noi trebuie doar să le descoperim și să le folosim așa cum ne spune Dumnezeu.