Pe Ellen White o știm doar din postura de autoare și din puținele fotografii realizate în studio sau într-un context foarte sobru. Ca urmare, i s-a creionat o imagine incompletă, uneori falsă și adeseori de neatins de către cititorul de rând. Pentru mulți, ea este, în cuvintele lui Roger Coon, un soi de „Fecioara Maria Vegetariană”, și nu cineva cu care un membru obișnuit al bisericii s-ar putea identifica.

Însă Ellen White a fost o persoană reală, care a trăit într-o lume reală și s-a confruntat cu problemele obișnuite cu care se confruntă fiecare om. Veți fi surprinși să aflați că viața ei a fost foarte asemănătoare cu a noastră. Aveți necazuri în căsnicie? Și ea a avut. Aveți copii care vă fac probleme? Și ea a avut. Vă place să râdeți din toată inima? Și ei îi plăcea. Aveți lupte în viața zilnică de creștin? Și ea a avut. Sunteți strâmtorați financiar? Și ea a fost. A trebuit să vă confruntați cu decesul celor dragi? Și ea s-a confruntat.

Această carte vă va contura o imagine mai… umană a lui Ellen White, deslușită din surse care nu ne sunt disponibile tuturor, precum scrisori personale și interviuri ale celor care au cunoscut-o personal. 

George R. Knight a fost profesor de istorie bisericească la Seminarul Teologic Adventist de Ziua a Șaptea din cadrul Universității Andrews (Michigan, SUA). A scris numeroase cărți în domeniul specializării sale, abordând de la personaje adventiste de frunte la evenimente cruciale în istoria bisericii, de la mituri în adventism la realități contemporane și de la istorii apuse la provocări ce țin de perspectiva și viitorul adventismului. Pensionat acum, locuiește în statul american Oregon, unde continuă să scrie și să participe la emisiuni și evenimente religioase.

La mai puțin de un an de la apariția ei în limba engleză, cartea Where are we going? este disponibilă acum și în limba română, în urma unei inițiative a Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Titlul cărții, o actualizare a celebrelor cuvinte Quo vadis? din legendara întâlnire dintre apostolul Petru și Domnul Hristos, provoacă biserica la un răspuns în fața crizelor contemporane. Publicul-țintă este reprezentat de lideri, de la prezbiterul unei bisericuțe la slujbașul ales pentru o funcție la Conferința Generală. Echilibrată, dar curajoasă, Încotro ne îndreptăm? este o carte bazată pe experiențele trăite „în prima linie a frontului”.

Autorul acestei lucrări a crescut într-o familie devotată învăţăturilor promovate de Biserica
Adventistă de Ziua a Şaptea – Mişcarea de Reformă. Tatăl său a slujit în lucrare în Statele Unite.
Pastorul Kramer însuşi a intrat în corpul lucrătorilor Mişcării de Reformă şi, împreună cu soţia sa, s-a
dedicat mulţi ani slujirii pastorale în câmpul misionar şi, mai târziu, în poziţii administrative de
răspundere.

În aceste pagini, pastorul Kramer îşi istoriseşte peregrinajul credinţei care l-a condus să
părăsească în cele din urmă, împreună cu familia sa, această biserică a copilăriei, pe care a slujit-o
cu convingere şi devotament, şi să devină adventist de ziua a şaptea. Povestindu-şi experienţa, el
examinează într-o manieră delicată şi onestă doctrinele fundamentale care separă Mişcarea de
Reformă de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

Care este originea Mişcării de Reformă şi care este istoria ei? Cine sunt membrii acestei
organizaţii? Sunt ei chiar ceea ce pretind a fi? Este posibil ca ei să fie oameni sinceri, care sunt
înşelaţi să creadă că fac voia lui Dumnezeu, când de fapt nu cunosc toate dovezile?

Această carte încearcă să răspundă la întrebările de mai sus.

Factorii generatori sau modelatori de arhitectură neoprotestantă au valori particulare într-o Românie majoritar ortodoxă, aflată încă în tranziție dinspre austeritatea vieții proletare către prosperitatea capitalistă, dinspre naționalismul implementat în școlile comuniste înspre individualismul tipic liberalismului occidental, dinspre spiritualitatea subterană înspre pluralitatea religioasă, dinspre ateism înspre secularizare – trecând însă și printr-o perioadă de reviriment religios de invidiat de către restul țărilor europene. Numai la confluența acestor elemente cu puternică specificitate poate fi analizată corect arhitectura neoprotestantă din România.

Volumul de față abordează spațiul de cult neoprotestant din trei perspective: istorică – plasarea fenomenului neoprotestant în contextul sau istoric, social și cultural fiind fundamentală; hermeneutică – necesară în abordarea conceptelor teologice implicate, care trebuie analizate comparativ, în raport cu diversele tradiții teologice creștine; fenomenologică – ce presupune căutarea esenței fenomenului, comprehensiunea faptului religios ce influențează arhitectura de cult neoprotestantă.

Tragedia veacurilor se numără printre cele mai cunoscute și citite cărți ale scriitoarei creștine Ellen G. White, fiind a cincea dintr-o serie care prezintă istoria lumii din perspectiva Bibliei și a creștinismului. Aproape două milenii de creștinism sunt trecute în revistă prin prisma raportării umane la principiile divine, autoarea evidențiind felul în care, întotdeauna, în mijlocul decăderii spirituale generalizate au existat oameni, grupuri și mișcări religioase care au lupta pentru cauza lui Dumnezeu, în baza unui „Așa stă scris!”

Capitolele cărții urmăresc firul roșu care străbate veacurile începând de la distrugerea Ierusalimului în primul secol creștin și persecuțiile îndreptate împotriva creștinilor, continuând cu prereformatori ca John Wycliffe și cu marile momente și figurile emblematice ale Reformei protestante, ajungând până la mișcarea millerită și cea de trezire adventă din secolul al XIX-lea. Un accent deosebit cade pe interpretarea profețiilor biblice despre sfârșitul veacului și pe nevoia de pregătire a creștinilor din timpul prezent pentru a Doua Venire a lui Hristos.

Tragedia veacurilor a fost tradusă, de la prima sa apariție în anul 1888, în numeroase limbi și a fost răspândită în lumea întreagă. Mulți dintre cititorii români cunosc deja cartea aceasta care, de mai multe decenii, este disponibilă și în limba lor, fiind tipărită de-a lungul anilor atât integral, cât și în ediții prescurtate, ce au inclus doar capitole selectate.

Ediția de față, prezentată în condiții grafice deosebite, hardcover și full color, captivează cititorii prin aspectul vizual inedit, îmbogățit cu aproape 300 de ilustrații, fotografii și picturi clasice care ilustrează subiectele abordate de scriitoarea americană, lărgind și adâncind perspectiva celor interesați să afle mai multe despre istoria creștinismului.

În această carte, autorul împărtăşeşte lucrurile care îi frâng inima şi ne lasă să vedem pasiunea profundă care arde în interiorul lui - aceea de a ajunge la cei de care lui Dumnezeu Îi este cel mai mult dor.

Folosindu-i ca puncte de referinţă, pe fiul risipitor şi pe fratele lui mai mare, Hernandez îşi împarte mesajul în 3 părţi 

1. Problema - o privire sinceră asupra a ceea ce ne provoacă durere.

2. Planul - patru soluţii practice. 

3. Predicarea - o abordare demonstrată pentru o experienţă evanghelistică mai deliberată.

„Ziua Celui Mare și alte povestiri remarcabile despre Sabat” de Stanley Maxwell, este o colecție de întâmplări inspiratoare despre păzirea Sabatului. Autorul a adunat povestiri uimitoare despre intervenția specială a lui Dumnezeu în viața celor ce au ales să fie credincioși păzirii poruncii a IV-a, din multe colțuri ale lumii, din culturi și din perioade istorice diferite.
Fie că e vorba despre evenimente uimitoare care s-au petrecut în Sabat, sau de persoane care au avut de suferit pentru convingerile lor, fie că vorbim de cei care datorită stilului lor de viață au ales să respecte și ei Sabatul sau doar despre obiceiuri frumoase de închinare, există un numitor comun în toate aceste istorii -  Cel Mare, Domnul Sabatului care vine să se întâlnească în fiecare săptămână cu copiii Săi. O experiență cu adevărat remarcabilă pentru oricine.

Epistola lui Pavel către romani ocupă un loc central în istoria Occidentului. Viața lui Augustin, a lui Martin Luther, John Wesley, Ellet J. Waggoner sau Karl Barth au fost influențate covârșitor de studiul acestei epistole. Protestantul James Dunn subliniază că este probabil „cea mai importantă lucrare de teologie creştină scrisă vreodată”, iar eruditul romano-catolic Joseph Fitzmyer declară că aceasta poate fi cea mai importantă carte din Noul Testament.

Chiar și azi, citirea Epistolei către romani schimbă viaţa oamenilor. Cititorul va regăsi aici nu doar marele principiu de mântuire al tuturor timpurilor (neprihănirea prin credință), ci și planul lui Dumnezeu pentru om, puterea de schimbare a Evangheliei, speranța pentru o viață deplină, alături de sfaturi pentru trăirea unui creștinism autentic, într-o lume departe de Dumnezeu.

Pretutindeni în jurul nostru există dovezi evidente că Isus revine în curând. Suntem aproape acasă! Și acesta este un motiv de bucurie. Dar este, de asemenea, un impuls de a ne adânci în cunoașterea Scripturii și de a stărui cu umilință pentru redeșteptare și reformă.

Aproape acasă este o carte care vorbește despre venirea lui Isus ca singurul răspuns la problemele care amenință să-i copleșească pe toți locuitorii acestei planete. Citind-o, veți afla o mare încurajare în făgăduințele biblice care spun că Hristos are o biserică pentru timpul sfârșitului și că într-o zi slava lui Dumnezeu va umple această lume aflată în derivă.

Suntem aproape acasă! Nu este momentul să acordăm prioritate lucrurilor pe care le are de oferit acest pământ. Este timpul să Îl cautăm pe Dumnezeu și să ne predăm pentru a-I sluji Lui!

Ted N. C. Wilson este președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea mondiale. S-a născut în Tahoma Park, Maryland, în 10 mai 1950, fiind fiul lui Neal C. Wilson, fost președinte al Conferinței Generale. A devenit pastor în 1974 și a slujit biserica în diferite feluri: a fost pastor în Conferința New York, director al Metropolitan Ministries, director de departament și secretar executiv în Diviziunea Africa-Oceanul Indian, secretar asociat al Conferinței Generale, președinte al Diviziunii Euro-Asia și președinte al Casei de Editură Review and Herald.

În paginile acestei cărți vei descoperi o perspectivă aparte asupra Mântuitorului lumii, una în care se pune accent pe un singur lucru - cum s-a purtat Isus cu oamenii.

Ești invitat pe calea lui Hristos, într-o trăire în care să fii ... Asemenea lui Isus. In ea vei afla: 

- Cum s-a purtat Isus cu fricoșii

- Cum s-a purtat Isus cu cei cu inima zdrobită

- Cum s-a purtat Isus cu săracii

- Cum s-a purtat Isus cu cei care păcatuiau pe față.

Puțini adventiști nu au reușit să observe brusca schimbare a evenimentelor de pe pământ, care ne apropie de o lume în mod evident gata pentru revenirea lui Isus. Dar în toate acestea există o ironie: noi am fost aici mai înainte - cu mult înainte. Nu este prima dată când adventismul ajunge față-n față cu un potențial sfârșit al lumii. Așa ceva s-a mai întâmplat și la începutul secolului XX, dar când poporul lui Dumnezeu s-a aflat în fața acestui moment unic, el a căzut dezastruos într-o masivă apostazie, pe care Ellen White a numit-o „ALFA unei crize teribile”.

În mijlocul acestei grele încercări, ea a scris o avertizare pentru adventiștii din generația viitoare. Totul se va întâmpla din nou. Biserica lui Dumnezeu va avea de înfruntat o altă apostazie, de proporții teribile. Ea a numit-o OMEGA și a „tremurat” pentru poporul nostru.

Triunitatea lui Dumnezeu este una dintre doctrinele distinctive ale creștinismului, în care credința afirmă ceea ce rațiunea nu poate înțelege total.

Trinitarianismul în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea este unul dintre acele principii de credință care s-au dezvoltat treptat, pe măsura progresului spiritual al comunității de credință.

Prin mărturisirea ei de credință, biserica nu impune doctrina trinitariană, ci afirmă ceea ce crede la timpul prezent, așa cum a fost călăuzită de Dumnezeu cu adevărat. Fără a-i condamna pe cei care se poticnesc în subtilitățile și paradoxurile acestei doctrine și bine știind că cercetarea despre Dumnezeu va dura o veșnicie, biserica mărturisește în mod hotărât credința în Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, trei Persoane divine într-o unitate de esență.