Culturi salvate, cancer vindecat, vizite ale îngerilor, tornade abătute - Glenn și Ethel Coon împărtășesc răspunsuri fabuloase la rugăciuni „absurde”.
Bine cunoscuți în anul 1970 ca autori ai The ABC's of Bible Prayer, soții Coon împărtășesc povești din țara celor care au cerut, au crezut și au revendicat făgăduințele lui Dumnezeu și au fost răsplătiți peste măsură pentru credința lor.
Deși aceste povești s-au întâmplat în urmă cu zeci de ani, fiți siguri că Dumnezeu încă răspunde la rugăciuni, pentru că a făgăduit: „Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde.”
Vei trăi cu adevărat fericirea exprimată în cuvintele pe care le găseşti în devoţional abia atunci când vei înţelege cu adevărat textul: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra”(Matei 6:33).
Fiecare devoţional este un restart pentru fiecare zi - „trăieşte fiecare zi, nu aştepta o zi ca să trăieşti”.
Cu mai bine de 400 de ani în urmă, oameni fără număr și-au riscat viața pentru a le da conaționalilor lor Biblia în limba engleză, culminând cu Versiunea King James, în 1611. Dar oare a meritat sacrificiul lor? Și chiar mai contează pentru noi, astăzi?
Săpând adânc în studiul istoriei, al limbajului, al arheologiei și al profeției, precum și în realitatea lumii de astăzi, cartea Mai putem crede în Biblie? te va conduce într-o călătorie prin cele mai puternice dovezi disponibile, răspunzând la aceste întrebări de importanță vitală.
Este foarte important să înțelegem încă de la început că aceasta nu este o carte de povești. Deși apar din când în când unele povești din viața reală, este în principal o carte care se bazează pe fapte, raționamente, argumente, exemple și concluzii. Conține istorie, geografie, biografie și arheologie, cu referiri ocazionale la limbi vechi și la părerile unor specialiști remarcabili în diferite domenii.
Întrebarea „Mai putem crede în Biblie? este de o importanță crucială, în mod special pentru că mulți oameni din zilele noastre simt că nu mai putem crede în Biblie. Cei care cred în Biblie trebuie să aibă motive întemeiate să facă acest lucru, întrucât ei reprezintă o minoritate. Scopul acestei cărți este să arunce o privire asupra unora dintre aceste motive - să analizeze dovezile.
Bryan Ball, profesor universitar, cu un doctorat obținut la University of London, a contribuit, printre alte publicații, la realizarea Oxford Dictionary of National Biography și a Encyclopaedia of World Faiths (Enciclopedia credințelor lumii).
Întrebarea tânărului bogat: „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” este întrebarea pe care și-o pune fiecare om. Omul a fost creat pentru a trăi. Ceea ce dorește cel mai mult este să trăiască. Poate să fie cea mai nenorocită viață, însă, când vine ceasul morții, omul se agață cu disperare de viață.
Pentru a avea viață, este în stare să facă orice, să plătească oricât, să facă tot felul de sacrificii. „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” Este strigătul disperat al inimii omului. Iar răspunsul lui Hristos este simplu: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3).
Vezi? Secretul vieții veșnice nu constă doar în cunoașterea unui set de doctrine sau în afilierea la o biserică anume. Secretul este cunoașterea unei persoane: Isus Hristos. Creștinismul adevărat implică relația între două persoane: Tu și Hristos. Ceea ce contează cel mai mult în experiența ta spirituală nu este în CE crezi, ci în CINE crezi.
Pentru că… ISUS este totul, prietene!
Biserica este comunitatea de credință întemeiată de Domnul Christos și condusă de Duhul Sfânt prin oameni dăruiți de El, după planul și principiile lui Dumnezeu.
Biserica este ambasada Împărăției lui Dumnezeu și este organizată după principiile ordinii cerești, având ca model Sfânta Treime, familia din Eden, ordinea patriarhală, teocrația israelită și, în mod special, organizația concepută de Iisus și de apostolii Săi.
Biserica are o identitate spirituală care îi include pe toți copiii lui Dumnezeu care au trăit sau trăiesc în toată lumea, în orice popor sau confesiune, și o identitate istorică, limitată la instituția vizibilă, întemeiată de Iisus, și la mișcările religioase și confesiunile care au așezat autoritatea divină (Scriptura, Duhul Sfânt) mai presus de orice autoritate omenească.
Armonia bisericii este realizată prin dragoste, doctrină sănătoasă și organizare eficientă. Principiile fundamentale ale ordinii ecleziastice sunt slujirea, egalitatea (frăția), unitatea, colaborarea, responsabilitatea, autoritatea, subordonarea (supunerea) administrativă. Spiritul de slujire dezinteresată și de supunere respectuoasă asigură coerența, colaborarea, identificarea darurilor și alegerea slujbelor în biserică.