Venind să locuiască aici, cu noi, Isus avea să-L descopere de Dumnezeu oamenilor, cât și îngerilor .
Hristos a fost tratat așa cum meritam noi, pentru ca noi să putem fi tratați așa cum merită El. El a fost condamnat pentru păcatele noastre, la care El n-a contribuit cu nimic, pentru ca noi să putem fi îndreptățiți prin neprihănirea Lui, la care noi n-am contribuit cu nimic. El a suferit moartea care era a noastră, ca noi să putem primi viața care era a Lui - "Prin rănile Lui suntem tămăduiți."
Trăim vremuri deosebite. Evenimentele din lumea noastră cer ca fiecare urmaș al lui Hristos să aibă o relație profundă cu Dumnezeu. Pentru a întări relația aceasta și pentru a împlini nevoile noastre emoționale și spirituale, trebuie să cunoaștem, să experimentăm puterea rugăciunii. Trebuie să-L rugăm pe Domnul așa cum L-au rugat ucenicii: "Doamne, învață-ne să ne rugăm."
Cartea Rugăciunea cuprinde o serie de citate din scrierile lui Ellen G. White, cu privire la subiectul vital al rugăciunii. Mesajele acestea vor ajunge în adâncul sufletului nostru. Convingerile exprimate cu privire la multiplele aspecte ale rugăciunii își vor găsi locul în inima noastră, aducând un răspuns care se va ridica la înălțimea chemării adresate nouă de Dumnezeu, pentru o viață de rugăciune mai adâncă și mai bogată.
Cunoașterea creează întotdeauna oportunități. A înțelege bagajul identitar comun, dar și particularitățile unei comunități, istoria și dificultățile pe care le-a depășit ne ajută să discernem, să ne deschidem și să ne îmbogățim pe mai multe planuri. Putem descoperi obiceiuri mai sănătoase de viață, idei practice pentru o familie mai fericită și un parenting mai eficient, principii pentru un management mai profitabil al finanțelor și putem învăța lecții din eșecurile altora. Putem descoperi, în același timp, o spiritualitate revigorantă și o perspectivă nouă asupra sensului vieții. Iar pe parcurs devenim mai siguri pe capacitatea noastră de a gestiona necunoscutul și mai pregătiți să-i fructificăm beneficiile.
Convinși că adevărul pune în valoare frumusețea și beneficiile dialogului, autorii care au contribuit la realizarea volumului de față, ei înșiși adventiști, au vrut să le ofere cititorilor rezultatul unei priviri oneste în oglindă. Rezumând ceea ce gândesc, cred și trăiesc adventiștii, această carte devine o primă frază a unui dialog pe care cititorii de orice confesiune religioasă sunt invitați să îl continue.
Solii alese se constituie într-un tip unic de compilație, format nu numai din articole valoroase și din declarații aflate în manuscrise, ci și din anumite broșuri și mici lucrări vechi foarte prețioase, care între timp au ieșit din circulație.
Sfaturile prezentate aici au o paletă bogată, de la declarațiile autoarei Ellen White cu privire la inspirație făcute după anul 1885 până la observații cu privire la „cele două legi”; de la mesaje de mângâiere pentru aceia care trec prin suferințe sau se confruntă cu moartea până la avertizări pentru presupuși membri ai unor societăți secrete, precum și numeroase articole în care sunt tratate pe larg anumite puncte-cheie de doctrină.
Biserica este comunitatea de credință întemeiată de Domnul Christos și condusă de Duhul Sfânt prin oameni dăruiți de El, după planul și principiile lui Dumnezeu.
Biserica este ambasada Împărăției lui Dumnezeu și este organizată după principiile ordinii cerești, având ca model Sfânta Treime, familia din Eden, ordinea patriarhală, teocrația israelită și, în mod special, organizația concepută de Iisus și de apostolii Săi.
Biserica are o identitate spirituală care îi include pe toți copiii lui Dumnezeu care au trăit sau trăiesc în toată lumea, în orice popor sau confesiune, și o identitate istorică, limitată la instituția vizibilă, întemeiată de Iisus, și la mișcările religioase și confesiunile care au așezat autoritatea divină (Scriptura, Duhul Sfânt) mai presus de orice autoritate omenească.
Armonia bisericii este realizată prin dragoste, doctrină sănătoasă și organizare eficientă. Principiile fundamentale ale ordinii ecleziastice sunt slujirea, egalitatea (frăția), unitatea, colaborarea, responsabilitatea, autoritatea, subordonarea (supunerea) administrativă. Spiritul de slujire dezinteresată și de supunere respectuoasă asigură coerența, colaborarea, identificarea darurilor și alegerea slujbelor în biserică.