În volumul al treilea din Solii alese sunt tratate subiecte precum: biserica, întruparea Domnului Isus, educația, standardele comportamentului creștin, reforma sănătății, combaterea fanatismului, evenimentele finale.
Una dintre secțiuni se ocupă de prezentările făcute de Ellen White cu privire la principiile mântuirii și neprihănirea prin credință, cu ocazia Sesiunii Conferinței Generale din 1888. O altă secțiune este dedicată unei colecții succinte a declarațiilor cu privire la subiecte specifice, cum ar fi procesele în justiție, linia de delimitare a datei pe glob, închirierea bisericilor adventiste altor grupări religioase, grădinăritul și muzica. Volumul se încheie cu trei note suplimentare semnificative, prezentând comentariile lui William C. White cu privire la revizuirea din 1911 a cărții Tragedia Veacurilor.
Cu mai bine de 400 de ani în urmă, oameni fără număr și-au riscat viața pentru a le da conaționalilor lor Biblia în limba engleză, culminând cu Versiunea King James, în 1611. Dar oare a meritat sacrificiul lor? Și chiar mai contează pentru noi, astăzi?
Săpând adânc în studiul istoriei, al limbajului, al arheologiei și al profeției, precum și în realitatea lumii de astăzi, cartea Mai putem crede în Biblie? te va conduce într-o călătorie prin cele mai puternice dovezi disponibile, răspunzând la aceste întrebări de importanță vitală.
Este foarte important să înțelegem încă de la început că aceasta nu este o carte de povești. Deși apar din când în când unele povești din viața reală, este în principal o carte care se bazează pe fapte, raționamente, argumente, exemple și concluzii. Conține istorie, geografie, biografie și arheologie, cu referiri ocazionale la limbi vechi și la părerile unor specialiști remarcabili în diferite domenii.
Întrebarea „Mai putem crede în Biblie? este de o importanță crucială, în mod special pentru că mulți oameni din zilele noastre simt că nu mai putem crede în Biblie. Cei care cred în Biblie trebuie să aibă motive întemeiate să facă acest lucru, întrucât ei reprezintă o minoritate. Scopul acestei cărți este să arunce o privire asupra unora dintre aceste motive - să analizeze dovezile.
Bryan Ball, profesor universitar, cu un doctorat obținut la University of London, a contribuit, printre alte publicații, la realizarea Oxford Dictionary of National Biography și a Encyclopaedia of World Faiths (Enciclopedia credințelor lumii).
Az Úr Jézus Krisztus a Szentírás és a történelem meghatározó alakja, de az adventista hitelvek és tapasztalatok legfontosabb személye is. E dinamikus könyv által felfedezheted, megismerheted, értékelheted, elmélyítheted és gyakorlatba ültetheted az adventista hitelveket.
E könyv részletesen bemutatja, hogy minden meggyőződésünk a Biblián alapszik és az Úr Jézusra összpontosít. Minden hitelvünk a Megváltó szerető jellemének egy-egy szempontját tárja fel, bemutatja személyét, ahogyan azt is, hogy mit jelent állandó kapcsolatban lenni vele.
A Hetednapi Adventista Egyház tagjai felhasználhatják ezt a könyvet, hogy leássanak hitük gyökereihez, és a legapróbb részleteiben megismerjék a bibliai igazságot, mely hitéletük kezdetén megörvendeztette őket az üdvösség útjának felfedezésével.
Mély gondolatok mentén feltárul előtted, mit jelent olyan kapcsolatban élni Istennel, melynek köszönhetően átélheted a lelki beteljesülés tapasztalatát.
Ha más egyházhoz tartozol, új távlatok nyílnak meg előtted, miközben ezt a könyvet tanulmányozod. Mi, keresztények kisebbséget alkotunk a Föld teljes lakosságához viszonyítva. Szükségünk van újra felfedezni a kereszténység alapvető bibliai értékeit, és visszatérni azokhoz, hogy ne veszítsük el azonosságunkat. Ez a könyv az adventisták hozzájárulása „a mi Urunknak és megtartó Jézus Krisztusunknak ismeretében és kegyelmében” való növekedéshez (2Pt 3:18).
A hetednapi adventisták hitelvei az adventista doktrína hiteles forrásanyaga, több mint 230 adventista vett részt a megírásában, szerkesztésében és kiadásában. Értékes munkájuk sok év tanulmányozás és ima, valamint a Jézussal ápolt személyes kapcsolat gyümölcse.
Volumul 7 a fost publicat la sfârșitul anului 1902.
Cartea cuprinde sfaturi pentru slujire, precum și mesaje punctuale pentru diverse aspecte ale lucrării. Alte probleme abordate sunt evanghelizarea în marile orașe, cu implicarea largă a membrilor , lucrarea în zone albe, prin misionari și familii de credincioși, precum și responsabilitatea bisericii față de bătrânii lucrători.
Epistola lui Pavel către romani ocupă un loc central în istoria Occidentului. Viața lui Augustin, a lui Martin Luther, John Wesley, Ellet J. Waggoner sau Karl Barth au fost influențate covârșitor de studiul acestei epistole. Protestantul James Dunn subliniază că este probabil „cea mai importantă lucrare de teologie creştină scrisă vreodată”, iar eruditul romano-catolic Joseph Fitzmyer declară că aceasta poate fi cea mai importantă carte din Noul Testament.
Chiar și azi, citirea Epistolei către romani schimbă viaţa oamenilor. Cititorul va regăsi aici nu doar marele principiu de mântuire al tuturor timpurilor (neprihănirea prin credință), ci și planul lui Dumnezeu pentru om, puterea de schimbare a Evangheliei, speranța pentru o viață deplină, alături de sfaturi pentru trăirea unui creștinism autentic, într-o lume departe de Dumnezeu.