IV. ÎMPLINIREA VISULUI
1. MÂNDRIA ÎMPĂRATULUI
Daniel ne spune atât interpretarea visului, cât și împlinirea lui. În ambele situații, împăratul nu poate lua cuvântul: în primul caz, pentru că Daniel este cel care vorbește, iar în al doilea caz, pentru că nu mai are facultatea vorbirii. Această a doua tăcere face și ea parte din împlinirea profeției. Persoana a III-a singular din acest pasaj sugerează că împăratul nu mai poate vorbi în dreptul său. A devenit un obiect. Împlinirea profeției este situată în timp și spațiu, ca un eveniment istoric. Se împlinește un an mai târziu, chiar în palatul împărătesc.
Împăratul își privește plin de satisfacţie realizările, neștiind ce-l așteaptă. Pasajul ni-l prezintă plimbându-se „pe acoperișul palatului împărătesc”, admirând roadele prosperităţii sale (vers. 29,30). De data aceasta, textul indică în termeni mult mai clari mândria împăratului: „Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească, prin puterea bogăţiei mele și spre slava măreţiei mele?” (vers. 30).
Cu adevărat, Babilonul era o metropolă cu care să te mândrești. Nebucadnețar a rămas cunoscut în istorie drept cel mai mare constructor al Babilonului, spre deosebire de predecesorii săi, care s-au remarcat în principal prin cuceririle militare. Monarhii dinaintea lui preferau să locuiască în diverse orașe și să vină în Babilon doar în ocazii speciale. Pentru Nebucadnețar însă, cetatea era reședința sa regală, „cetatea mândriei sale”5. Și, într-adevăr, Babilonul îi datorează lui Nebucadnețar cele mai mărețe monumente ale sale. O cetate care se întindea pe aproape 8 km2, cu palate, grădini suspendate și 50 de temple, Babilonul deținea una dintre cele șapte minuni ale lumii antice și era una dintre cele mai mari metropole ale vremii.
Conform mărturiei preotului babilonian Berossus și a unor tăblițe cuneiforme antice, Nebucadnețar a fost principalul arhitect al Babilonului6. Pe lângă numeroasele temple și ziduri fortificate, împăratul și-a construit palatul, în propriile cuvinte, „ca un monument al geniului și al puterii împăraților Babilonului”7. Grădinile suspendate au fost tot creația lui, care să-i amintească soției sale, Amytis, de copacii, florile și dealurile din țara ei de baștină, Media. Frumusețea grandioasă a orașului le-a lăsat o impresie puternică călătorilor și poeților care l-au vizitat.
Însă adevăratul motiv care a stat la baza iniţiativelor lui Nebucadneţar a fost mândria. Prin acești ochelari ai mândriei își contemplă el creaţia – și nu știm acest lucru doar din relatarea biblică, ci și din diverse inscripţii cuneiforme. Aproape 50 de tăbliţe purtând semnătura lui Nebucadneţar lasă să transpară sentimentele sale. De exemplu, el scrie despre palat: „Am construit acest palat, locul domniei mele peste împărații cei puternici, (…) un palat al bucuriei și al veseliei. (…) În Babilon l-am ridicat, deasupra vechii depresiuni, (…) cu mortar și cărămizi i-am întărit temeliile”8. De asemenea, despre întreaga cetate Babilon, scrie: „Am făcut Babilonul, cetatea cea sfântă, slava marilor zei, cu mult mai mare decât a fost înainte. (…) Niciun împărat (…) nu a creat vreodată, niciun împărat dinaintea mea nu a construit vreodată ceea ce atât de magnific am înălțat eu pentru Marduk”9. Profeţia identificase mândria împăratului și îl simbolizase printr-un copac impunător, ale cărui ramuri ajungeau până la ceruri, în încercarea de a-și aroga divinitatea.
Un aspect interesant este acela că textul ne amintește de istoria Babelului. Asemenea lui Nebucadnețar, constructorii Turnului Babel voiau ca vârful lui „să atingă cerul”. La fel ca împăratul babilonian, ei căutau să-și facă „un nume” (Geneza 11:4). Și la fel ca în cazul lui, o voce din ceruri le-a întrerupt munca (vers. 5-7), încurcându-le limba și transformând comunicarea lor într-o zarvă de strigăte imposibil de înțeles (vers. 9).
NOTE
5. Samuel Birch (ed.), Records of the Past: Being English Translations of the Assyrian and Egyptian Monuments, Londra, 1888-1892, vol. 7, p. 71.
6. Vezi Stephen H. Langdon, Building Inscriptions of the New-Babylonian, Nebuchadnezzar XIV, Col. II 39; vezi Josephus Flavius, Antiquitates Judaicae 10.223-226.
7. Vezi Albert Champdor, Babylon, traducere în limba engleză de Elsa Coult, Londra, Elek Books/New York, Putnam, 1958, p. 146.
8. Cilindrul lui Grotefend, KB 3, 2, 39.
9. În Muzeul Berlinului (citat în Francis D. Nichol, The Seventh-day Adventist Bible Commentary, Washington, D.C., Review and Herald Pub. Association, 1977, vol. 4, p. 799).