Evangheliile confirmă un număr de peste 300 de profeții din VT despre Isus. Pe acest temei a fost El recunoscut de evreii cunoscători ai Scripturii drept Mesia cel promis. Iată câteva dintre ele:
|
Profeția din Vechiul Testament |
Împlinirea în Noul Testament |
|
Da, va veni un Răscumpărător în Sion. |
Izbăvitorul va veni din Sion... |
|
Le voi ridica din mijlocul fraților lor un proroc ca tine… |
„Este Iisus, Prorocul din Nazaretul Galileei”, răspundeau noroadele. |
|
În vremurile viitoare va acoperi cu slavă... Galileea Neamurilor. |
Galileea Neamurilor... norodul acesta a văzut o mare lumină. |
|
Și tu Betleeme Efrata… din tine îmi va ieși Cel ce va stăpâni peste Israel… |
Iisus S-a născut în Betleemul din Iudeea… |
|
…și a cărui obârșie se suie până în zilele veșniciei. |
El este mai înainte de toate lucrurile și toate se țin prin El. |
|
Odrasla va ieși din tulpina lui Isai. |
Din sămânța lui David, Dumnezeu a ridicat un Mântuitor. |
|
Fecioara va rămâne însărcinată, va naște un fiu. |
Numele fecioarei era Maria. Și iată că vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu… |
|
Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte... până la ungerea Sfântului sfinților. |
|
|
Tu ești Fiul Meu! Astăzi te-am născut. |
În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar… |
|
Căci un copil ni S-a născut. |
Astăzi vi S-a născut un Mântuitor... |
|
O stea răsare din Iacov, un toiag de cârmuire din Israel. |
I-am văzut steaua în Răsărit... |
|
Un țipăt se aude la Rama. |
Atunci s-a împlinit ce fusese vestit: Un țipăt se aude în Rama. |
|
Și am chemat pe Fiul Meu din Egipt. |
Am chemat pe Fiul Meu din Egipt. |
|
Duhul Domnului Se va odihni peste El... |
...a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel și venind peste El. |
|
Duhul Domnului este peste Mine și M-a trimis... |
Duhul Domnului este peste Mine pentru că M-a uns. |
|
El nu va striga, nici nu-Și va ridica glasul. |
El nu se va lua la ceartă, nici nu va striga. |
|
Râvna casei Tale Mă mănâncă. |
Râvna pentru casa Ta Mă mănâncă. |
|
Disprețuit și părăsit de oameni... că îți întorceai fața de la El... |
A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit. |
|
Mă urăsc fără temei. |
M-au urât fără temei. |
|
Împăratul tău vine... călare pe un măgăruș. |
Au așezat pe Iisus călare pe măgăruș. |
|
Dacă găsiți cu cale, dați-mi plata; dacă nu, nu mi-o dați! Și mi-au cântărit, ca plată, treizeci de arginți. |
„Ce vreți să-mi dați și-L voi da în mâinile voastre?” Ei I-au cântărit treizeci de arginți. |
|
Am aruncat cei treizeci de arginți pentru Olar. |
Și i-au dat pe țarina Olarului, după cum poruncise Domnul... |
|
Prietenii, cunoscuții mei se depărtează de Mine... |
Toți cunoscuții lui Iisus... stăteau departe. |
|
Lovește Păstorul, și se vor risipi oile! |
Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit. |
|
Când a fost chinuit și asuprit n-a deschis gura deloc… |
Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor. |
|
Mi-am dat obrajii înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns fața de ocări și de scuipări. |
Atunci L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit. |
|
El era străpuns..., zdrobit..., și prin rănile Lui suntem tămăduiți. |
A pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. |
|
Mi-au străpuns mâinile și picioarele. |
Când au ajuns la locul numit «Căpățâna», L-au răstignit acolo… |
|
Își vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. |
I-a străpuns coasta cu o suliță. |
|
Toți cei ce Mă văd își bat joc de mine, ...dau din cap... |
După ce și-au bătut astfel joc de El... |
|
Își împart hainele mele între ei și trag la sorți pentru cămașa mea. |
I-au luat hainele... le-au făcut patru părți și ...le-au tras la sorți. |
|
Când mi-e sete, îmi dau să beau oțet. |
Ostașii i-au dat oțet. |
|
Toate oasele i le păzește, ca niciunul din ele să nu i se sfărâme. |
Nu I-au zdrobit fluierele picioarelor. |
|
Mi s-a făcut inima ca ceara... |
I-a străpuns coasta... și a ieșit din ea sânge și apă. |
|
Pentru că a purtat păcatele multora și S-a rugat pentru cei vinovați. |
Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac.” |
|
Dar carnea și pielea jertfei să le arzi în foc, afară din tabără. |
Și Iisus... a pătimit dincolo de poartă. |
|
În ziua aceea, voi întuneca pământul ziua în amiaza mare... |
De la ceasul al șaselea s-a făcut întuneric peste toată țara. |
|
A fost pus în numărul celor fărădelege. |
Împreună cu El au fost răstigniți doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga Lui. |
|
Și mormântul Lui a fost pus la un loc cu cel bogat. |
Un om bogat, Iosif... L-a pus într-un mormânt nou. |
|
Nu vei îngădui ca Preaiubitul Tău să vadă putrezirea. |
Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morții. |
|
Căci nu vei lăsa sufletul meu în Locuința morților, nu vei îngădui ca preaiubitul tău să vadă putrezirea. |
Sufletul Lui nu va fi lăsat în Locuința morților și trupul Lui nu va vedea putrezirea. |
|
De unde vin aceste răni pe care le ai la mâini? |
Uită-te la mâinile Mele... |
|
Domnul a zis Domnului meu: „Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele tale.” |
A făcut curățirea păcatelor noastre și a șezut la dreapta Măririi în locurile preaînalte. |
|
Totuși, Eu am uns pe împăratul meu pe Sion, Muntele Meu cel sfânt. |
Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, împăratul iudeilor.” |
|
Domnul a jurat și nu-I va părea rău: „Tu ești preot în veac după rânduiala lui Melhisedec.” |
Tot așa lui Hristos I-a zis:… „Tu ești Preot în veac după rânduiala lui Melhisedec.” |
|
Din El va ieși piatra din capul unghiului. |
Piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. |
|
Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie în capul unghiului. |
Piatra pe care au lepădat-o zidarii... |
|
O sămânță de oameni Îi va sluji. |
Noi suntem ... slujitori ai Lui. |
|
Căci Domnul este Judecătorul nostru: El ne mântuiește. |
Tatăl ... toată judecata a dat-o Fiului… și I-a dat putere să judece. |
Ca cineva să fi inserat aceste 300 de „detalii” în textul original, ulterior desfășurării evenimentelor, cu scopul de a fabrica în mod necinstit niște „probe profetice” cu privire la Mesia, este absolut cu neputință! De ce? Pentru că Vechiul Testament era o lucrare terminată deja cu 400 de ani înainte de Hristos și, în plus, ea fusese tradusă în limba greacă, în mod integral, incluzând și profețiile mesianice, deja cu 200–100 de ani înainte de Hristos, sub numele de Septuaginta. Mărturia Septuagintei exclude indiscutabil orice „interpolare” ulterioară. Profețiile sunt autentice, iar Isus, cel ce împlinește cu precizie aceste profeții, nu este altul decât Mesia cel adevărat, care trebuia să vină!