Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume. Şi Eu Însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr.
Ioan 17:17-19
În trecut, adevăratele redeşteptări au avut ca rod oameni care nu s-au dat înapoi de la lepădare de sine şi sacrificiu. În multe redeşteptări moderne, există din păcate o lipsă de pocăinţă autentică, pocăinţă care duce la reformă. Chiar dacă numărul membrilor bisericii creşte, viaţa spirituală reală nu înregistrează decât un progres minor.
Redeşteptările maselor se bazează prea adesea pe apelul la imaginaţie, pe stârnirea emoţiilor sau pe iubirea de nou şi senzaţional. Convertiţii care vin astfel în biserică au prea puţină dorinţă să asculte adevărul biblic – prea puţin interes faţă de mărturia profeţilor şi a apostolilor. Dacă nu are nimic senzaţional, serviciul divin nu are nimic atractiv pentru ei. Mesajul care apelează la raţiune, dar nu şi la emoţii, nu stârneşte nicio reacţie. Ei acordă prea puţină importanţă avertizărilor clare din Cuvântul lui Dumnezeu care urmăresc în mod direct interesele lor veşnice.
Redeşteptarea autentică are efecte în viaţa omului. Sfinţirea adevărată este o învăţătură biblică. Aceia care Îl urmează pe Hristos trebuie să devină asemenea Lui. Prin harul Său, ei trebuie să-şi dezvolte caracterul în armonie cu principiile Legii Sale sfinte. Lucrarea aceasta poate fi realizată numai prin credinţa în Hristos şi prin puterea lăuntrică a Duhului Sfânt. În adevăratele redeşteptări spirituale, îndreptăţirea şi sfinţirea conlucrează pentru a-i împăca pe toţi oamenii cu Dumnezeu, prin aducerea lor în armonie cu principiile voinţei Sale.
„Privind, suntem schimbaţi. Şi atunci când sunt neglijate preceptele sfinte, prin care Dumnezeu le-a descoperit oamenilor desăvârşirea şi sfinţenia caracterului Său, iar minţile oamenilor sunt îndreptate către învăţături şi teorii omeneşti, ne mai mirăm că a urmat o scădere a evlaviei vii în biserică? Aşa zice Domnul: ’M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă.’ (Ieremia 2,13)” (Tragedia veacurilor, pag. 478)
Avem nevoie să căutăm zilnic harul lui Dumnezeu, care ne iartă şi ne dă putere, ca să fim din ce în ce mai mult în armonie cu principiile Legii lui Dumnezeu.