Argint şi aur n-am; dar ce am îţi dau: în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!
Fapte 3:6

În timp ce urcau la templu să se închine, Petru şi Ioan au văzut la Poarta Frumoasă un olog din naştere care-şi dorea foarte mult să-L întâlnească pe Isus ca să fie vindecat. El i-a convins pe câţiva dintre prietenii lui să-l aducă zilnic la templu, în speranţa că-L va întâlni, însă ulterior a aflat că Isus fusese răstignit.

Când Petru şi Ioan au trecut pe lângă el, ologul le-a cerut bani. Petru a spus că este sărac, dar că poate să-i dea din ceea ce are: din mila şi pute­rea lui Hristos. Mai mult chiar, el l-a apucat de mână pe olog şi l-a ajutat să se ridice, fără ca acesta să simtă vreo durere. Oamenii au văzut cele întâmplate şi le-a fost clar că vindecarea fusese făcută în Numele şi prin puterea lui Isus din Nazaret, pe care Dumnezeu Îl înviase din morţi.

Bărbatul vindecat s-a ţinut după Petru plin de bucurie, iar mulţimea s-a strâns în jurul lor. Petru a ţinut încă o predică impresionantă despre Mesia cel răstignit care înviase. În ciuda acestei minuni, preoţii şi conducătorii şi-au păstrat atitudinea răutăcioasă şi l-au arestat pe Petru.

A doua zi, conducătorii, bătrânii şi cărturarii s-au strâns pentru ju­decată. Petru nu mai era omul impulsiv şi obraznic de altădată. Dimpotrivă, s-a apărat pe sine cu putere şi, totodată, şi pe Învăţătorul lui.

„Mânia lui Dumnezeu împotriva păcătoşilor nepocăiţi nu se manifestă numai din cauza păcatelor pe care le-au săvârşit, ci pentru că, atunci când sunt chemaţi la pocăinţă, ei aleg să continue să se împotrivească, repetând păcatele trecutului în ciuda luminii care le-a fost dată. Dacă mai-marii iudeilor s-ar fi supus puterii convingătoare a Duhului Sfânt, ar fi fost iertaţi; însă ei erau hotărâţi să nu se supună. În acelaşi fel, păcătosul, printr-o continuă împotrivire, se pune singur într-o situaţie în care Duhul Sfânt nu-l mai poate influenţa.” (Faptele apostolilor, pag. 62)

Fiecare decizie pe care o luăm astăzi – fie ea bună sau rea – ne ajută ca mâine să luăm aceeaşi decizie mai uşor.