Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea, să ascult cum ascultă nişte ucenici.
Isaia 50:4
Când a hrănit mulţimile şi le-a vorbit în predica Sa despre pâinea din cer, Hristos le-a arătat ucenicilor care era lucrarea lor în calitate de reprezentanţi ai Săi. Ei trebuiau să primească pâinea vieţii din mâna Sa şi să o dea mai departe oamenilor. Niciuna dintre binecuvântările pe care le primeau nu era numai pentru ei înşişi; Isus Îşi dorea ca ei să le împărtăşească celorlalţi tot ce primeau de la El. Ştia cât de des va fi încercată credinţa lor. Ştia că aveau să fie puşi de multe ori în situaţii neaşteptate şi că atunci îşi vor da seama cât de slabi sunt. Ei aveau să descopere oameni flămânzi după pâinea vieţii şi aveau să-şi dea seama cât de săraci şi de neputincioşi sunt ca să le ofere hrană spirituală. Toate acestea aveau să-i ajute să înţeleagă că, mai întâi, ei înşişi trebuie să primească hrană spirituală pentru ca mai apoi să aibă ce să le dea celorlalţi. Acest lucru este valabil şi pentru poporul lui Dumnezeu de astăzi.
Trebuie să venim la Dumnezeu în rugăciune deseori şi să cerem harul Său pentru noi înşine ca să-i putem binecuvânta pe alţii. Apoi trebuie să credem că El va face pentru noi exact ce a promis. Isus a spus: „Orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea” (Marcu 11,24). În felul acesta, vom fi pregătiţi să le slujim celor cu care ne întâlnim. Este privilegiul nostru să privim la slava şi neprihănirea lui Dumnezeu şi să răsfrângem aceste binecuvântări asupra altora.
„Inima voastră trebuie să se frângă de dorinţa arzătoare după Dumnezeul cel viu. Viaţa Domnului Hristos a arătat ce poate face natura umană dacă este părtaşă la natura divină. Noi putem avea tot ce a primit şi Domnul Hristos de la Dumnezeu. Aşadar, cereţi şi veţi primi. Cu o credinţă perseverentă ca a lui Iacov, cu o insistenţă fermă ca a lui Ilie, cereţi-I lui Dumnezeu să împlinească pentru voi tot ce a promis.” (Parabolele Domnului Hristos, pag. 149)
Rugăciunea nu produce o schimbare în Dumnezeu, ci ne aduce pe noi în armonie cu El.