Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile.
Evrei 11:30
Ierihonul, una dintre cele mai puternice şi mai bogate fortăreţe din Canaan, era totodată şi sediul principal al închinării la idoli, o cetate păcătoasă şi decăzută, devotată zeiţei Lunii, Aştarot (Astarteea).
Dumnezeu a dat îndrumări exacte cu privire la nimicirea Ierihonului. Israeliţii nu trebuiau să asedieze cetatea, ci, timp de şase zile, doar să mărşăluiască în ordine împrejurul ei. În a şaptea zi, trebuiau să înconjoare cetatea de şapte ori şi să aştepte sunetul puternic de trâmbiţă. La sunetul trâmbiţei, pământul s-a cutremurat, iar zidurile solide de piatră s-au dărâmat, făcându-i pe locuitorii Ierihonului să încremenească de frică.
Toţi israeliţii au înţeles că această biruinţă Îi aparţinea în întregime Domnului şi că ei nu erau decât uneltele Lui. Dumnezeu i-a descoperit dinainte planurile Sale numai lui Iosua, fiindcă dorea ca poporul să aibă încredere în el.
După înfrângerea de la Ai, Domnul a arătat că în tabără exista un păcat ascuns. A urmat o cercetare solemnă, Acan şi-a mărturisit păcatul şi a fost executat imediat. Furtul din prada de război era o sfidare directă a poruncii clare a lui Dumnezeu de a nu fi păstrat nimic din ceea ce trebuia să fie „dat spre nimicire”.
Păcatul lui Acan a fost lăcomia, unul dintre păcatele cele mai comune, căruia nu i se dă prea multă importanţă. Din cauza păcatului unui om, Dumnezeu va privi cu neplăcere la biserica Sa, reţinând binecuvântările de care ea are nevoie pentru încheierea lucrării de evanghelizare.
„Când se vor deschide cărţile cerului, Judecătorul nu-i va arăta omului vinovăţia, ci îl va privi pătrunzător, convingător, şi fiecare faptă, fiecare purtare din viaţă se va împrospăta în memoria făcătorului de rele. Nu va mai fi nevoie ca vinovatul să fie căutat, ca pe timpul lui Iosua [...], ci chiar buzele lui vor mărturisi faptele ruşinoase. Păcatele ţinute ascunse faţă de oameni vor fi atunci cunoscute întregii lumi.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 498)
Obiceiurile păcătoase care nu sunt înfrânte vor duce la amânarea planului Domnului de a încheia lucrarea în aceste zile de pe urmă.