Ahab, auzind că a murit Nabot, s-a sculat să se coboare la via lui Nabot, din Izreel, ca s-o ia în stăpânire.
1 Împărați 21:16
Natura umană nerenăscută este marcată de un puternic impuls de acaparare. În condițiile în care poziția socială sau dezechilibrul de forțe oferă avantajul, nimic nu mai împiedică lucrurile să se rostogolească pe făgașul lor nelegiuit. Acapararea este acțiunea prin care cineva își folosește poziția pentru a aduna pentru sine cât poate de mult în detrimentul celorlalți. Acapararea nu este o afacere păguboasă, ci pur și simplu un transfer de proprietate în mod ilegal și ilicit, nedrept și nedemn.
Cazul cu via lui Nabot este un exemplu de acaparare devenit celebru, dar fenomenul în sine este dureros de extins chiar și în zilele noastre. Săracii și țările sărace își vând, adică li se fură și resursele naturale, și forța de muncă de către bogații și țările bogate. Astfel că săracii devin tot mai săraci, în timp ce bogații devin din ce în ce mai bogați.
Acapararea este un păcat care ne paște pe fiecare în felul nostru și avem nevoie de o schimbare până când nu este prea târziu. Numai Duhul lui Dumnezeu acceptat în suflet ne poate arăta cât de urât este acest păcat și ne poate transforma egoismul în generozitate și dăruire de sine.
Asemenea Scripturi precum este cea amintită mai sus are rolul de a determina o reacție de respingere și condamnare a acestui rău, mai întâi în viața altora, dar cu timpul și din propria noastră viață. Derapajele noastre nu ni se par chiar așa de condamnabile ca ale altora, dar acest lucru nu face ca păcatele noastre să fie mai puțin condamnabile decât ale altora.
Îmi amintesc un episod petrecut cu mai bine de zece ani în urmă. Am mers să cumpăr pepene verde din piață. Erau mulți pepeni și cumpărători puțini. Prețul era mult sub cel mediu. Am avut la un moment dat impulsul de a folosi ocazia să cumpăr la un preț și mai mic decât cel cerut de producător. Omul s-a uitat trist în ochii mei și m-a întrebat: „De ce vrei să mă jecmănești, frate?” Am renunțat la pretenția mea de a cumpăra cât mai ieftin, dar nu am uitat privirea rugătoare a omului.
Doamne, Mă simt rușinat ori de câte ori sunt tentat să repet aceastăgreșeală. Îți mulțumesc Doamne! Amin!