Pavel a zis sutașului și ostașilor: „Dacă oamenii aceștia nu vor rămâne în corabie, nu puteți fi scăpați.”
Faptele 27:31
Un vânt furtunos îi lăsase pe navigatori complet dezorientați în mijlocul Mării Mediterane. Pentru a controla situația, au coborât pânzele, s-au asigurat că sunt bine prinse bărcile de salvare și au aruncat în apă o mare parte din încărcătură, pentru a micșora greutatea vasului. Nici îndemânarea experților, nici hotărârea marinarilor nu a fost suficientă pentru a controla furtuna. În cele din urmă s-au resemnat, considerându-se fără speranță, pierduți și aproape de moarte. Au petrecut câteva zile în întuneric, și disperarea le era așa de mare încât nu puteau să mănânce. Totuși apostolul Pavel a insistat pe lângă marinari să se încreadă în Dumnezeu și să aibă gânduri bune. Cum este posibil să ai o bună dispoziție sufletească atunci când aparent totul merge spre ruină? „Un înger al Dumnezeului al căruia sunt eu și căruia Îi slujesc mi s-a arătat azi-noapte și mi-a zis: «Nu te teme, Pavele, tu trebuie să stai înaintea Cezarului și iată că Dumnezeu ți-a dăruit pe toți cei ce merg cu corabia împreună cu tine»” (v. 23, 24). Furtuna a rămas neschimbată și marea era la fel de agitată, dar speranța că Dumnezeu Își va împlini promisiunea de a-i salva le-a dat curaj și tărie celor care erau aproape de naufragiu. Prin urmare, nu au mai postit și au așteptat pe corabie până la vremea când aveau să ajungă pe uscat.
În sens figurat, trecem prin diferite furtuni. Sunt mari dificultățile care ne iau prin surprindere și, chiar dacă încercăm să le facem față, eforturile noastre nu sunt suficiente. Pregătirea impecabilă a profesioniștilor nu este suficientă să ne dea calm și să ne facă relaxați. Câteodată, descurajarea înrăutățește situația și disperarea ne reduce dorința de a ne împlini chiar și nevoile de bază: somnul nu mai vine ușor, iar hrana trece pe plan secund. Chiar și în această situație este posibil să ne refacem puterea și să ne redobândim curajul, încrezători că Dumnezeu ne va aduce salvarea. „Vă voi mântui și veți fi o binecuvântare. Nu vă temeți, ci întăriți-vă mâinile” (Zaharia 8:13), zice Domnul. Chiar dacă furtuna durează mai mult decât era de așteptat, fii curajos! Nu te teme! Ai o promisiune de salvare care te va ajuta să faci față încercărilor.
Echipajul trebuia să rămână la bordul vasului pentru ca această promisiune să fie efectivă. Pentru tine și pentru mine, această corabie este Hristos. Domnul spune: „Rămâneți în Mine. (...) Rămâneți în dragostea Mea! Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea” (Ioan 15:4,9,10).
Treci printr-o furtună? Curaj! Dumnezeu îți promite salvarea. Dacă rămâi în Hristos și păzești poruncile Lui, aceasta devine cea mai bună cale de a persista în dragostea Sa.