De luni bune tot auzim despre război și mai ales despre un război cu rușii, foarte aproape de granițele noastre.
Ai auzit vreodată prin viu grai, de la tatăl, bunicul sau străbunicul tău, cum e să lupți pe front? Și, nu numai atât, dar și să cazi prizonier la ruși în Al Doilea Război Mondial?
Dacă nu ai auzit povești de război sau, chiar dacă ai auzit, tot mai vrei să afli una absolut palpitantă, ți-l prezint pe Tataia Baciu, care își povestește experiența de viață în cartea Așa a fost. Îți garantez că te va cuceri cu modul lui de a depăna amintiri. Amintirile lui, dar și ale altora, despre persecuțiile și chiar martiriul adventiștilor din Moldova și nu numai.
De la statutul de prizonier, Tataia Baciu a ajuns locotenent apreciat în Armata Română. Cum? Te provoc să citești și să afli, dar mai ales dacă a reușit să păzească Sabatul. Sau dacă a putut ține piept șicanelor Securității comuniste, după ce a ieșit din Armată. Vei vedea în ce calitate a ajuns să fie cunoscut și iubit de adventiștii din toată Moldova și dacă i s-a împlinit dorința de a atinge vârsta de 100 de ani și încă o dorință fierbinte.
Ceea ce are în plus această scurtă autobiografie față de altele este că, în a doua parte a cărții, urmașii autorului duc mai departe povestea și, totodată, moștenirea.
Probabil te vor cutremura, înduioșa sau revolta multe episoade dramatice din cartea Așa a fost.
Dar, mai mult decât orice, vei putea fi cucerit de credința, devotamentul și curajul dovedite datorită iubirii pentru Dumnezeu și pentru semeni.
Lui Dumnezeu și ocrotirii Lui Îi este închinată această carte.