Când ai simţit ultima oară bucuria generată de teologie? Nu mă refer la urmărirea unei predici care a fost atent concepută şi entuziast prezentată. Ci la studiul personal al Bibliei – doar tu şi Cuvântul.
Bucuria este una dintre emoţiile la care se pare că ne referim cel mai puţin atunci când ne gândim sau vorbim despre citirea Scripturii. Dar bucuria adusă de teologie nu este rezervată doar cercetătorilor şi teologilor, celor care citesc tomuri întregi şi descifrează semne bizare de la dreapta la stânga. Bucuria teologiei înseamnă, pur şi simplu, a purta conversaţii plăcute cu Autorul suprem al Cuvântului.
În Repere biblice, autorii sunt bărbaţi şi femei, teologi sau nu, tineri şi mai puţin tineri, care îşi împărtăşesc drumul parcurs personal de-a lungul unei anumite convingeri biblice. Urmărind aceste repere, poate te vei simţi provocat să iei din nou (sau pentru prima oară) un viraj brusc pe calea credinţei.
Pe măsură ce vei citi aceste capitole interesante, vei descoperi nu numai hrană spirituală, adevăr şi încurajare, ci şi bucurie – bucuria de a petrece timp cu mesajul transmis personal omenirii de Dumnezeu.
Acest ABC al vieţii spirituale, un mic tratat în domeniul devoţiunii, îşi enunţă chiar din titlu misiunea pe care o are. Cartea îl îndrumă pe cititor spre Isus Hristos, ca fiind singurul care poate să împlinească nevoile sufletului.
Paşii celui care se simte nesigur sau cuprins de îndoială sunt conduşi pe cărarea păcii, iar cel ce caută neprihănirea şi desăvârşirea caracterului este îndrumat, pas cu pas, pe calea adevăratei vieţuiri creştine.
Cartea dezvăluie secretul biruinţei şi descoperă, într-o manieră simplă, harul mântuitor şi puterea sustinătoare a Marelui Prieten al întregii omeniri.
Ellen G. White(1827-1915) a fost scriitoare americană foarte apreciată. autoare a 40 de cărţi şi a 5 000 de articole. Cărţile ei, traduse în zeci de limbi din toate colţurile lumii, tratează o varitate de subiecte, de la comentarii biblice şi spiritualitate creştină la educaţie , stil de viaţă, nutriţie, relaţii interumane şi, nu în ultimul rând, profeţie. A publicat între altele: Patriarhi şi profeţi; Profeţi şi regi; Viaţa lui Iisus; Faptele apostolilor; Tragedia veacurilor etc
Pentru o casnicie cu gust, autorul propune cititorilor sa adauge si un pic de sare. Evident, cartea nu este una de retete culinare, iar condimentele nu se regasesc la piata sau la supermarket, ci, mai degraba, in camarile sufletului. Familia, casatoria, relatia dintre soti si cea dintre parinti si copii reprezinta provocarile de zi cu zi ale fiecaruia dintre noi. Pe coperta 4 autorul subliniaza misiunea cadrului familial: Casatoria ii cheama pe cei doi sa imparta atat lucrurile bune, cat si pe cele rele, prin comunicare. O comunicare ce ii plaseaza in postura de purtatori ai poverii celuilalt si care ii fereste continuu de tentatia de a-si ascunde adevarata viata in spatele mastii pe care fiecare considera ca celalalt o place. Slabiciunile marturisite intr-un climat de prietenie nu duc la separare si la respingere, ci, dimpotriva, apropie si il responsabilizeaza pe partener sa devina un consilier minunat, care trateaza cu iubire si cu vindecare.
Cele 28 de capitole ale cartii sunt tot atatea povesti de viata, fiecare avand un titlu extrem de sugestiv, intre care Cearta noastra cea de toate zilele, Sa mai vorbim nevorbe sau Haos la gratar. Ele se aduna in trei sectiuni majore: Extreme maritale, Retete (ne)compensate si Abonament la nepasare.
Puritanii au existat dintotdeauna în istoria Bisericii. Promotori ai unei învățături precise și ai unui stil de viață pios, puritanii anglo-saxoni, descendenți ai Reformei protestante, au fost continuatorii sfinților și martirilor creștini. Elementul lor distinctiv constă în rigurozitate și pasiune pentru o viață pură consacrată pe deplin lui Dumnezeu, trăită însă în mijlocul lumii spre a o purifica. Ei au mutat monahismul din deșert în cetate.
Cartea profesorului Leland Ryken ne convinge că puritanii sunt considerați pe bună dreptate părinții spirituali ai evanghelicilor de azi. Citind cartea, nu doar vom privi curioși în oglinda unei epoci trecute, ci vom fi provocați la a ne reevalua spiritualitatea creștină.