Iosua a făcut pace cu ei şi a încheiat un legământ prin care trebuia să-i lase cu viaţă, şi căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta. La trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei şi că locuiau în mijlocul lor.
Iosua 9:15,16
Trimişii gabaoniţilor au spus despre ei că vin dintr-o ţară îndepărtată, în care se aflase vestea despre biruinţele extraordinare ale israeliţilor. Hainele şi încălţămintea le erau vechite şi cârpite, iar burdufurile pentru vin erau uzate. Ei i-au convins uşor pe conducătorii evreilor, care nu L-au mai întrebat pe Domnul. Dar, după trei zile, aceştia au aflat că au fost păcăliţi. Totuşi le juraseră gabaoniţilor că nu le vor face niciun rău şi i-au lăsat să trăiască. Ei urmau să fie pentru totdeauna servitori şi să taie lemne şi să care apă pentru sanctuar. În ciuda acestor condiţii de servitute, gabaoniţii s-au bucurat că puteau să rămână în viaţă.
Dar necazurile nu se terminaseră. Împăraţii Canaanului s-au aliat ca să distrugă cetăţile gabaoniţilor, şi ei au cerut ajutorul noilor lor aliaţi, israeliţii. Iosua a cerut sfat de la Domnul şi apoi a pornit cu armata să îi apere. Împăraţii Canaanului au fugit îngroziţi şi au fost omorâţi de o grindină foarte mare – nişte pietre enorme de gheaţă.
Când şi-a dat seama că se lăsa seara şi că nu putea să termine lupta, Iosua I-a cerut Domnului să oprească soarele în loc până la înfrângerea amoriţilor. Cu ajutor divin, el i-a biruit pe vrăjmaşii lui Israel şi a împlinit cu credincioşie planul lui Dumnezeu.
„Nu era o umilinţă uşor de suportat pentru locuitorii unei ’cetăţi împărăteşti’, care erau cu toţii ’viteji’, ca timp de sute de ani să fie tăietori de lemne şi cărăuşi de apă. Dar, pentru ca să poată înşela, au luat haina sărăciei şi aceasta a rămas lipită de ei, ca o emblemă a robiei veşnice. În felul acesta, starea lor de robie a dat mărturie, câtă vreme au trăit ei şi urmaşii lor, despre ura lui Dumnezeu faţă de înşelăciune.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 507)
Rugăciunea este secretul puterii spirituale. Cei care au reuşit să facă mult pentru Domnul s-au rugat mult.