Atunci, s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.
Luca 15:15
În vorbirea curentă „aciuarea” nu este un cuvânt prea de dorit pentru aplicații cu caracter spiritual, dar ideea este totuși prezentă într-o serie de pasaje biblice cum este textul de față. Acest cuvânt exprimă ideea de căutare și găsire a liniștii și siguranței într-o perioadă de criză. Scriptura abundă în asemenea exemple și modele. Am ales cazul de față pentru valoarea sa profund spirituală.
Fiul risipitor a ajuns într-o situație limită. Lefter și fără prieteni, fără sprijinul familiei și fără nicio protecție de niciun fel, dar obișnuit cu un trai decent, la început acasă, apoi boem și risipitor, fiul risipitor caută cu disperare o soluție. Singura soluție la îndemână a fost să se aciuieze pe lângă un om bogat, fără să pună niciun fel de condiții și fără să emită niciun fel de revendicări sau pretenții.
Acesta este modelul după care funcționează economia personală a fiecărui păcătos care nu s-a întors la Dumnezeu. Tot felul de improvizații încearcă să ofere un minimum de siguranță, confort și împlinire sufletului omenesc. Banii, munca, succesul profesional sau prosperitatea socială par să aducă sentimentul de bine și realizare personală, dar această aciuare nu reușește să rezolve marile întrebări existențiale. Unele filozofii încearcă să rezolve dilema ignorându-le, dar ignoranța este o soluție cu foarte multe capcane, mai ales pentru căutătorii raționali.
Sufletul omenesc nu-și poate găsi rostul doar întorcându-se la Sinea Originară, cum spune foarte pretențios Augustin. Referirea este cât se poate de explicită la Tatăl nostru ceresc. Adevărata aciuare este numai în casa Tatălui. Numai aici se află liniștea, siguranța și vindecarea pe care sufletul omenesc le caută. Un asemenea demers rezolvă nu numai dilemele acestei vieți, ci și pe ale celei viitoare. Aciuarea în locașurile pe care Hristos a mers să le pregătească va conferi pace eternă celor care vor cuteza să se întoarcă la Dumnezeu până nu este prea târziu.
Doamne, locuitorii cerului așteaptă corăbii pământene să sosească din marea tragedie omenească. Mă aciuiez și eu la inima Ta bună să mă duci și pe mine în casa Tatălui. Amin!