Simțiți-vă ticăloșia; tânguiți-vă și plângeți! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, și bucuria voastră în întristare: smeriți-vă înaintea Domnului, și El vă va înălța.
Iacov 4:9-10
Să mergi la biserică doar de dragul liniștii din familie sau al „gurii închise” pentru cei care te văd este o opțiune de moment. Te va ajuta să treci mai departe, fără reproșuri sau analize din partea celor care te observă. Dar, dincolo de liniștea pe care o vei obține temporar, rămâne un subiect de tratat cu atenție sporită. E suficient să ai parte de o relație cât de cât cu biserica sau mai trebuie ceva?
Nu te strecura pe varianta scurtă a omului deștept. Să nu crezi că o viață împărțită între biserică și plăcerile vieții te va scuti de proporțiile consecințelor finale. Nu! Tu ai nevoie să descoperi drumul sigur spre Dumnezeu. Ai nevoie să îți cunoști realitatea. Să te cunoști pe tine însuți și să tratezi cu maximă răspundere ființa ta. Știi că pentru un lepros lipsa sensibilității, cauzate de atrofierea nervului, duce la infecții mortale? Știi că viața ta poate fi dărâmată de lipsa sensibilității față de Dumnezeu? Că poți să pierzi totul, doar pentru că ai devenit insensibil la lucrurile importante ale vieții?
Iacov nu sugerează lecții de plâns. Nu te invită să faci efortul de a te tângui. El te invită să abordezi cu fermitate insensibilitatea din viața ta. O poți face simplu. E suficient să mergi înaintea Domnului. Să stai de vorbă cu Cel care cunoaște totul.
Roagă-te pentru o sensibilitate curată.
Provocare: Fii sensibil la nevoile celor din jur.