Cartea propune diverse teme, despre care îmi fac iluzia că pot fi de folos devenirii cititorului, ca un punct de plecare în căutarea Celui revelat. Istoria are argument că de multe ori lumina și focul cunoașterii au fost aprinse, în sufletul și în mințile oamenilor, în liniștea deschiderii unei cărți. Ceea ce trăim astăzi bate orice imaginație de acum câteva decenii.
Trăim un paradox permanent: se citesc în cantități masive informații de pe rețele de socializare, informații scurte, știri, titrări, mesaje tip WhatsApp, citim și scriem mult, dar deschidem cărți reale tot mai puțin.
Trăim la viteze amețitoare, încât luminile ajung să se stingă. Se reaprind încet când deschidem cărți. În cazul de față, ar fi ceva să se aprindă lumini, chiar și foarte mici, cu fiecare capitol parcurs. E o dorință pentru fiecare cititor.
Abordarea eseurilor este biblică, pentru că Scripturile au relevanță atemporală, și cred că sunt sursa de sens și autoritate morală pentru om, în general, și pentru întreaga lume creștină, în special. De acest fapt se leagă și speranța că mesajul cărții este neconfesional, deschis evanghelicilor și drept-credincioșilor deopotrivă. Cu alte cuvinte, cartea se adresează căutătorilor de spiritualitate, indiferent de confesiune.
În lucrarea de păstorire spirituală a credincioșilor, de aproape două decenii, am fost binecuvântat eu însumi cu lecții de viață pe care le poți învăța doar din situarea pastorală printre oameni.
Căutarea însetată după înțelepciune și evenimentele providențiale din viața oamenilor, la care am avut harul să asist, toate acestea, amestecate, dau un rezultat pe care îl port ca pe o comoară care se vrea împărtășită.
Veți întâlni eseuri scrise delicat, dar veți găsi și exprimări aspre. Pe unele, poate, le veți găsi prea aspre. Este, poate, din încercarea de a condamna stângaci răul care ne tulbură viața. Dincolo de cuvinte, îmi doresc să experimentați o întâlnire.
Pentru că, în fond, ce este viața? Nu este, mai mult decât orice, o întâlnire? De aceea omul nu trăiește numai cu pâine… Mai ales, el trăiește prin cuvinte, iar superlativul vieții se petrece atunci când omul descoperă cum să trăiască prin Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci se realizează Marea Întâlnire, momentul de iluminare sufletească, revelația care îl face pe om să spună, ca un fiu rătăcitor: „Știu ce am să fac, mă voi întoarce!”
Putem ocoli esențialul decade întregi. Adevărul este că Dumnezeu nu are nevoie pentru renașterea omului decât de câteva momente.
Momentele de aur pe care Noul Testament le numește „nașterea din nou”.