Nu îmi amintesc exact ce vârstă aveam. Eram destul de mare să pot merge pe role, însă destul de mică să nu mă fi rugat până atunci.
Era o zi de vară călduroasă și specială, pentru că era la noi prietena mea din Spania care venea o singură dată pe an. După ce ne-am dat puțin cu rolele, am decis împreună cu alți copii să ne jucăm de-a v-ați ascunselea, sau pitita, cum se spunea la noi. Eu trebuia să-i caut și m-am gândit că, dacă îmi las rolele în picioare, o să am un avantaj. Mare parte din ei erau ascunși undeva la colțul străzii, așa că m-am dus și i-am găsit. Doar că la întoarcere, în alergarea noastră nebună de a nu rămâne ultimii, ne-am îmbulzit pe trotuarul prea îngust pentru toți. Rolele mele mai mult încurcau. Eram totuși prima. Nu mai aveam mult.
Alergând chiar în spatele meu, pe lângă gardul nostru cu stâlpi de ciment cu muchii ascuțite, prietena mea s-a împiedicat și a căzut cu capul într-unul dintre stâlpi. Când am văzut-o, am uitat să respir... o tăietură mare și adâncă, șiroind de sânge. Eu, cu rolele mele, am ajuns repede la părinți, care au gonit spre spital. Rămasă singură într-o cameră, nu aveam decât un gând: să cer ajutor! Am îngenuncheat atunci în cea mai sinceră rugăciune a unui copil: prima mea rugăciune. L-am implorat pe Dumnezeu să o ajute și să o aducă înapoi cu bine. Pe lângă grija pe care i-o purtam, mă simțeam vinovată pentru ce i se întâmplase. Știam că Dumnezeu mă va ajuta, dar știam și ce văzusem și părea imposibil ca ea să se întoarcă bine înapoi.
Există imposibil la Dumnezeu? Există rugăciune prea neînsemnată sau prea absurdă? Ceva ce El să nu poată face? În mai puțin de două ore, prietena mea era înapoi, cu câteva copci, dar așa cum Îi cerusem Tatălui: era bine.
Îți mai amintești prima ta rugăciune? Sau momentul în care ai realizat că există un Dumnezeu care îți aude suspinele și îți cunoaște inima?
Ți s-a părut vreodată că ceri prea mult sau chiar nu ai mai îndrăznit să ceri ceva, pentru că era absurd sau imposibil de realizat? Mie mi s-a întâmplat și nu de puține ori am uitat că în fața Tatălui nostru nimeni nu este prea neînsemnat și nicio cerere nu e prea mare.
Cartea Rugăciuni absurde, răspunsuri fabuloase o demonstrează din plin, relatând vizite de îngeri, vindecări miraculoase, culturi agricole și examene salvate, șocante răsturnări de situație, minuni divine realizate în dreptul unora care nu s-au gândit nicio clipă că ar cere prea mult sau că Tatăl nu poate răspunde unor rugăciuni omenește absurde.
Este o carte care merită citită cu creionul în mână, pentru că vei descoperi memorabile idei, versete și citate inspiraționale. Mai mult decât orice însă, vei asista la puterea rugăciunii fierbinți și la puterea învăluită în dragoste a Tatălui nostru ceresc, pentru care nicio rugăciune nu este prea neînsemnată. În plus, vei descoperi cum să te rogi și de ce Dumnezeu nu răspunde unor rugăciuni.
Dragă cititorule, îndrăznește să te rogi! Dă-I ocazia Lui Dumnezeu să facă minuni în viața ta!