
Pret intreg
35,00 Lei


Pret intreg
25,00 Lei
INTRODUCERE
Sunt doar in trecere. Am fost si ieri pe la voi. Am batut, dar nu M-ati auzit. Daca sunteti prea ocupati, plec. Imi cer scuze. Cu alta ocazie. Doar atat: voiam sa vad ce mai faceti. Daca totusi insistati, ei bine, am sa intru, si nu oricum. Primiti-mi si emotia Mea cereasca. Nu e putin lucru sa lasati treburile voastre (erati in curatenie, nu?) si sa stati de vorba cu Mine.
E asa cum spun Eu? Fiecare dintre voi facea curatenie in sufletul celuilalt. Am auzit de departe zgomotul lucrurilor aruncate. Si unele sunt foarte bune. Ce-Mi place la voi este ca M-ati primit chiar in harmalaia asta. Nici nu v-ati scuzat. Cum sa va refuz? Sunteti flamanzi dupa o prietenie veritabila. Mai ales acum, cand pe capul casniciei voastre s-a pus un pret. Nu mai mult de treizeci de arginti. Cine plateste va si are. E drept, e pretul tradarii. Acelasi pret a fost pus si pe capul Meu, cu diferenta ca pe Mine M-a prins atunci cand v-am acoperit pe voi ca sa nu va gaseasca. Teribil a fost intunericul care M-a legat in gradina. Cata groaza s-a adunat in durerea despartirii! De aceea, nu vreau sa traiti spaima asta. E cumplit sa ramai singur, cand, de fapt, chiar Eu, daca Mi-aduc aminte bine, am spus candva si mai spun ca "nu e bine ca omul sa fie singur". Dar am platit si gata. Si nu putin. E pretul legamantului. Ca sa nu fiti singuri. Va deranjeaza ca sunteti ai Mei? Nu aveam alta solutie de a pastra rochia de mireasa curata. Nu puteam garanta altfel promisiunea mirelui, decat cu pretul asta. Acel "plus" facut din doua lemne prinse in crucis s-a pus intre voi doi si v-a adunat in legatura iubirii. Va aduceti aminte? Eu Mi-am intins mainile si spre tine, si spre ea, ca sa va gasiti drumul unul catre celalalt.
Cuiva i-a venit ideea sa Mi le prinda in cuie, ca sa nu obosesc in a va chema. Nu M-am impotrivit, daca asta inseamna pentru voi siguranta.
Acum, ce vreti sa faceti? Cine va pune sa intindeti mana la cei treizeci de arginti? Cine va pune sa va pierdeti unul de celalalt? Si ce-o sa faceti cu pretul tradarii? Sa va spun Eu. O sa cumparati un ogor, in care o sa inmormantati dragostea pe care v-am dat-o, dupa ce am platit toate datoriile voastre. Nu va vine sa credeti, dar aici ajungeti. Atat de singuri, incat o sa va ascundeti si de Mine.
Uite, am un gand. Facem un proces verbal, in care sa se scrie urmatoarele:
"Prin prezenta, ne obligam, din dragoste unul fata de celalalt si din cauza Prietenului nostru, care ne-a platit toate datoriile, sa ne iubim cu toata puterea, cu tot sufletul si cu tot cugetul si sa urmarim binele unul altuia, incat sa nu patrunda in niciuna dintre inimi vreun fir de ura sau de indiferenta. Si daca, din greseala, se va intampla ca cineva sa-l raneasca pe celalalt, atunci, fara intarziere, sa scoata din suflet o cerere de iertare, prin care sa-si prezinte regretul pentru orice cuvant sau gest care a adus durere si neliniste in fiinta intristata. Si cel care cere clementa sa fie iertat pe loc."
Semnati aici, pe inimile voastre, sub semnatura Mea.
Mai trec si maine sa va vad...
Autor: George Uba
Omul nu poate trăi fără întrebări și nici fără răspunsuri. Existența noastră este marcată în mod decisiv, într-o măsură mult mai mare decât pare la prima vedere, de întrebările pe care ni le punem și de răspunsurile pe care le găsim. Sunt domenii unde întrebările pot rămâne generații întregi fără răspuns, până când o minte strălucită găsește rezolvarea genială, inventând mașina-minune sau explicând fenomenul necunoscut. Sunt însă zone ale vieții noastre unde răspunsurile trebuie să fie simple, concise și la vreme potrivită. Fără ele, existența noastră se bulversează, orizontul se întunecă, iar zilele devin un coșmar nesfârșit.
Unul dintre aceste domenii unde avem nevoie de răspunsuri urgente și potrivite este cel al relațiilor. Doar că aici răspunsurile pe care le găsim nu au nicio valoare dacă nu sunt testate, dacă nu sunt asumate la nivel practic, trăite în mod consecvent. Situațiile sunt prea urgente și prea importante pentru a ne mulțumi doar cu teorii generatoare de remușcări ulterioare.
Răspunsurile bune sunt cele care merită practicate. Altfel, de ce ne-am mai pune întrebări și de ce am mai căuta soluții?
Scrisă sub formă de întrebări și răspunsuri, cartea Răspuns la vreme potrivită, vorbește despre relațiile de familie în toată diversitatea lor, încercând să ofere un punct de plecare, o invitație pentru cititori să studieze mai mult.
O carte pentru fiecare familie. O carte pentru fiecare copil, tânăr, adult, bătrân, singur, necăsătorit, căsătorit. Un ghid sigur pentru probleme legate de familie, relaţii sociale, profesie, folosirea timpului liber, administrarea banilor… O carte care vă pune în faţă un înalt standard de vieţuire. O carte care doreşte să vă călăuzească spre căminul din Edenul restabilit.
Căminul adventist este un loc în care sunt trăite şi transmise mai departe standardele şi practicile adventiste, un loc în care părinţii adventişti de ziua a şaptea sunt însărcinaţi de Domnul Hristos să-i facă pe membrii propriilor familii creştini autentici. Această carte, Căminul adventist, este un fel de ghid pentru părinţi, sau un model pentru ceea ce ar putea şi ar trebui să devină un cămin. Veţi găsi în ea răspunsuri la multe dintre întrebările dumneavoastră, cuvinte pline de înţelepciune, inspirate de Tatăl ceresc.
Aşadar se poate şi aşa: să rămâi curat într-o lume murdară, să fii pasionat când ceilalţi se contaminează de blazare şi să trăieşti ceea ce crezi, chiar dacă (sau, mai ales, dacă) la prima vedere asta nu ţi-ar aduce decât deservicii; să scrii cu pudoare despre intimitate şi să rămâi interesant, să te ancorezi în valorile perene fără să devii plictisitor, să vorbeşti despre fericire şi să convingi; să-i înveţi pe copii cum gândesc adulţii, iar pe adulţi cum este să fii copil, inducând la toţi (în subliminal) ideea de copil al lui Dumnezeu.
Indiferent cărei generaţii aparţinem, avem cu siguranţă nevoie de aşa ceva: de poveşti de dragoste, fără nuditate; de poveşti de învăţătură, fără verdicte moralizatoare; de fapte concrete din viaţă, fără a cădea în banalul cotidian; de credinţă trăită, fără vorbe şi fără emfază.
Prof. univ. dr. Dan CONSTANTINESCU
Pornind de la o promisiune făcută cândva unui adolescent, Florentina Coman scrie despre el şi pentru el, dar, de fapt, nu doar pentru el, ci pentru toţi adolescenţii, băieţi şi fete, şi chiar pentru cei care au trecut de vârsta adolescenţei de curând sau de mai multă vreme.
Tematica? Marile probleme ale adolescenţilor care îşi descoperă inima, care vor şi ar vrea să nu vrea, care spun „nu” când sufletul strigă „da”, marile „de ce”-uri pe care le avem în faţa unei boli, a unei pierderi, în faţa morţii, a despărţirii, curajul de a merge înainte, de a depăşi un eşec.
Autoarea pune laolaltă poveşti de viaţă, experienţe, trăiri pe lângă care poate trecem fără să le observăm, prin care trecem fără să ne luăm vreme să le regândim sau să le înţelegem, conducând mintea spre ce este frumos şi drept, spre lucrurile care „merită”.
Alina Badea, redactor
Florentina Coman, profesor şi psiholog, cu un master în consiliere pedagogică şi educaţională, le este deja cunoscută cititorilor prin cărţile Pentru tine, domnişoară şi Odette, văpaia albastră, apărute în 2009 la Editura Viaţă şi Sănătate. Scrierile ei o recomandă prin delicateţea, curajul şi înţelepciunea cu care abordează şi tratează subiecte dificile.
Pentru o casnicie cu gust, autorul propune cititorilor sa adauge si un pic de sare. Evident, cartea nu este una de retete culinare, iar condimentele nu se regasesc la piata sau la supermarket, ci, mai degraba, in camarile sufletului. Familia, casatoria, relatia dintre soti si cea dintre parinti si copii reprezinta provocarile de zi cu zi ale fiecaruia dintre noi. Pe coperta 4 autorul subliniaza misiunea cadrului familial: Casatoria ii cheama pe cei doi sa imparta atat lucrurile bune, cat si pe cele rele, prin comunicare. O comunicare ce ii plaseaza in postura de purtatori ai poverii celuilalt si care ii fereste continuu de tentatia de a-si ascunde adevarata viata in spatele mastii pe care fiecare considera ca celalalt o place. Slabiciunile marturisite intr-un climat de prietenie nu duc la separare si la respingere, ci, dimpotriva, apropie si il responsabilizeaza pe partener sa devina un consilier minunat, care trateaza cu iubire si cu vindecare.
Cele 28 de capitole ale cartii sunt tot atatea povesti de viata, fiecare avand un titlu extrem de sugestiv, intre care Cearta noastra cea de toate zilele, Sa mai vorbim nevorbe sau Haos la gratar. Ele se aduna in trei sectiuni majore: Extreme maritale, Retete (ne)compensate si Abonament la nepasare.