Roda este o mică slujitoare în casa lui Ioan Marcu şi are ocazia să îi cunoască pe mulţi dintre apostolii şi ucenicii lui Isus. Când apostolul Petru e arestat şi aruncat în închisoare, credincioşii se adună să se roage pentru el chiar în casa lui Marcu. Roda le pregăteşte de mâncare, dar, în scurt timp, se trezeşte în centrul atenţiei tuturor, invitată să ia o decizie care îi va schimba viaţa pentru totdeauna.
Lui David Edgren îi place să povestească. E pastor şi locuieşte în Melbourne, Australia. Povestirile lui îi ajută pe copii şi adulţi să crească în credinţă şi să-L iubească pe Dumnezeu. Este autorul cărţilor „Mielul fără cusur”, „Talita. O poveste despre credinţă” şi „Giant Boots”.
Sara și Derek sunt doi frați care primesc de la tatăl lor un pui de vulpe rămas orfan. Pe măsură ce crește, puiul de vulpe le dă copiilor o mulțime de bătăi de cap și îi pune într-o mulțime de situații, care mai de care mai încurcate. Cititorii se vor amuza de giumbușlucurile vulpiței Tina și vor descoperi frumusețea lumii necuvântătoarelor create de Dumnezeu.
VeraLee Wiggins este o autoare creștină de cărți pentru copii. Dintre cărțile ei, au apărut în limba română: Julius, papagalul buclucaș; Papagalul Julius se întoarce; Thor, un motan neastâmpărat și Skeeter, ratonul ștrengar.
Justin Case ajunge în Arizona împreuna cu tatăl său pentru a vizita o replică a Templului lui Irod construită în deşert. Acolo îşi face rapid prieteni noi, pe Jett şi Bradley, şi, în scurt timp, se trezesc toţi trei într-o cursă contra cronometru pe urmele unei fabuloase comori. Însă nu doar Justin şi prietenii lui doresc să pună mâna pe aur, ci şi un personaj cu intenţii malefice. Cititorilor nu le rămâne decât să descopere singuri cine va ajunge primul la comoara ascunsă.
Din această serie de cărţi, în care personajul principal este Justin Case, mai fac parte şi O disparitie misterioasă şi Misterul din înaltul cerului.
Alte cărţi scrise de Maylan Schurch, disponibile la Editura Viaţă şi Sănătate: Spada lui Denis Anwick şi Misterul lui Alinor Dagworth.
Cartea Evadare din beznă istorisește viața lui Louis Braille începând de la primii ani de viață și de la nefericitul accident care l-a transformat într-un nevăzător, urmărind în mod deosebit eforturile sale de a învăța și de a „evada din întuneric”. Cititorii vor descoperi un erou care și-a depășit limitele prin perseverență și care a inventat un limbaj pentru nevăzători, folosit chiar și astăzi – limbajul Braille.
Russell Freedman, autorul cărții, a lucrat ca redactor și reporter pentru Associated Press, precum și ca documentarist pentru emisiuni de televiziune. A scris peste 40 de cărți de nonficțiune, între acestea numărându-se: Teenagers Who Made History; Lincoln: A Photobiography; Kids at Work: Lewis Hine and the Crusade Against Child Labor.
Tuan Nini, ilustratoarea cărții, a absolvit Facultatea de Arte Plastice din cadrul UNARTE (București) și abordează atât ilustrația editorială, cât și cea publicitară. Ilustrațiile sale pot fi văzute în cărți și reviste precum: Eu n-am furiș; Bon Appétit Best Recipes; Decât o Revistă.
E kötet 25 fejezetet tartalmaz, és könnyen érthető nyelvezetben olyan témákat érint, amelyek lényeges alkotóelemei mindennapi életünknek. A szerző a kellemes olvashatóság szempontjait figyelembe véve írta meg a könyvet. Alapvető információkat fogunk találni benne: mit tehetünk és mit nem bizonyos helyzetekben, mi minősül illendőnek és mi faragatlanságnak.
Mindegyik fejezet – az illemszabályok bemutatása mellett – ihletett idézeteket, bibliaszövegeket, irodalmi szövegrészleteket is tartalmaz, amelyek illő magatartás-modelleket illusztrálnak, vagy éppen az elkerülendő faragatlanságot domborítják ki. Némely fejezetekben teszteket is találhatunk, melyek segítségével ellenőrizhetjük, hogy megértettük-e a közölt információkat.
Más, illemtanokat bemutató könyvektől eltérően e jelen kötet újszerű értelmezés-távlatokat nyit meg az olvasó előtt. „Civilizáltnak”, „jól neveltnek” lenni elsősorban Isten iránti kötelesség. A jó keresztény illemtudóan viselkedik. A könyv egyik része kifejezetten a templomban, imaházban való viselkedés szabályait mutatja be.
A mód, ahogyan köszönünk egymásnak, ahogyan asztalhoz ülünk, a megbeszélt találkozókra való pontos megérkezés, a személyes tisztálkodásra fektetett hangsúly, a körülöttünk lévőkkel folytatott beszélgetések minősége, ahogyan családtagjainkhoz, kollégáinkhoz, szomszédainkhoz viszonyulunk, a „banális” illemszabályok, amelyek meghatározzák, hogyan viselkedünk az utcán, az iskolában, a templomban és újabban a virtuális térben – mind-mind jellemez bennünket. Ezek fényében az emberek, akikkel rendszeresen vagy véletlenszerűen találkozunk, véleményt alkotnak rólunk, és levonják a következtetést: volt-e „gyerekszobánk” vagy sem.