Când eram copil, vorbeam ca un copil; simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
1 Corinteni 13:11

Cuvântul marsupial este numele dat tuturor animalelor care îşi poartă puii într-un buzunar. Cangurul este cel mai faimos marsupial, dar există mulţi alţii. Oposumul este unul din ei. De fapt, este singurul marsupial din America de Nord. Cele mai multe marsupiale trăiesc în Australia, unde sunt puţine mamifere care nu fac parte din acest ordin. Ele au mărimi variate, de la cel mai înalt cangur până la micul animal de mărimea unui şoarece, numit marsupialul cu pliuri. Unele, cum ar fi diavolul tasmanian, sunt carnivore. Altele sunt vegetariene. Unul este ursul koala, care mănâncă în fiecare zi kilograme şi kilograme de frunze de eucalipt. Alte marsupiale se hrănesc chiar cu nectar de flori. Veveriţa marsupială cu pliuri (Petaurus breviceps) şi oposumul de miere cu nasul lung sunt exemple de astfel de animale.

Creşterea micilor marsupiale este destul de interesantă, pentru că o mamă poate avea mai mulţi pui în diferite stadii de dezvoltare, în acelaşi timp. De exemplu, ea poate avea un pui care o urmează pe picioare şi unul mai mic, în marsupiu. Altul poate fi în pântecele ei, aşteptând ca buzunarul să se golească şi el să se poată naşte. Toţi aceşti pui au caracteristici adecvate vârstei lor, dar care nu se menţin atunci când ei se maturizează.

Când se naşte un pui de marsupial, el este un foarte mic bebeluş roz, care se caţără în buzunarul mamei sale, ce tocmai a fost eliberat de un animal mai mare. Buzunarul devine în cele din urmă prea mic pentru ca bebeluşul care a crescut să se mai poată simţi confortabil. El trebuie atunci să iasă din căldură şi siguranţă şi să pătrundă în lumea cea mare şi largă. Poate fi uneori dificil pentru el să facă această primă aventură din buzunar.

Şi cu noi este la fel ca şi cu marsupialele. Vine o vreme în viaţă când fiecare animal tânăr şi fiecare băiat şi fată îşi dă seama că devine un adult. Pentru tinerii oameni, acesta este de multe ori un moment dificil. Ei vor să crească, dar deseori nu doresc responsabilitatea pe care o implică vârsta adultă. Dar nu pot fi maturi, nu se pot simţi împliniţi până când nu o acceptă.