Bucuraţi-vă întotdeauna.
1 Tesaloniceni 5:16
Pentru câțiva ani la rând, când se apropia luna septembrie, îmi plănuiam cu ajutorul mamei să merg la o mătușă pentru zece sau cincisprezece zile. Era o zonă extraordinar de frumoasă; în spatele casei era un deal, iar mai departe, munte. La puțină distanță în fața casei era un râu, iar după râu, strada principală și apoi poalele unor munți falnici îmbrăcați cu pomi. (Îți mai amintești descrierea?)
Pentru că nu erau copii (într-o vară, m-am întâlnit cu o fată, Claudia, care m-a învățat să joc Remi. Poate voi avea bucuria să o mai revăd, să-i mulțumesc pentru momentele frumoase) o ajutam pe mătușă-mea: spălam covoarele la râu, vopseam gardul de lemn, pliveam straturile de morcov și ceapă, mergeam câte 30 de minute să ajung până la un magazin să iau pâine. Într-o vară, am stat două zile la rând să desfac fir cu fir două tufe de flori cățărătoare care crescuseră pe jos și le-am agățat de niște sfoară... și tot așa – nu știu ce mă fermeca, dar era o plăcere.
Pentru mine, deși acele zile erau cu treabă, nu știu cum se făcea că erau cu bucurie. Era extraordinar. Probabil peisajul, probabil faptul că eram într-un loc nou, probabil oamenii care mă felicitau văzându-mă că fac diverse lucruri. Chiar și acum, când scriu, mă răscolește sentimentul de bucurie pe care îl trăiam acolo; mai ales atunci când eram foarte atentă să cobor din autocar la stația care trebuia pentru a ajunge la casa mătușii.
Am explorat o mulțime de lucruri; acum este rândul tău să creezi amintiri de explorator. Să te bucuri de fiecare lucru pe care îl ai de făcut. Să nu te lași pradă responsabilităților, ca și cum ar fi o povară. Să cauți partea plină a paharului. Să explorezi viața cu bucurie.
Provocare: Fă o vizită unui vecin, unui coleg, unei rude. Povestiți, cântați, rugați-vă, bucurați-vă de timpul petrecut împreună, iar peste ani (pe acest pământ sau în cer) vă veți aminti cu drag de întâlnirea voastră. Întâlnirea se va face fără acces la telefoane.