Domnul te va păzi la plecare și la venire, de acum și până în veac.
Psalmii 121:8
Când am hotărât să scriu acest devoțional pentru exploratori, nu aveam nici o idee despre ce va urma să scriu, dar mi-am spus că dacă Dumnezeu va vrea să scriu acest devoțional, îmi va da inspirația necesară. Aveam aproximativ 4 ani atunci cand s-a intamplat asta. Plecasem dimineața la grădiniță , făcând o rugaciune cu tata inainte sa plecăm. Tata m-a învățat mereu cât de important este să te rogi dimineața înainte să pleci la treaba pe care o ai de făcut. Ziua a trecut destul de repede la grădiniță, imi plăcea acolo pentru că mă jucam cu alti copii. Seara a venit tata să mă ia de la grădiniță și pe drum, dintr-o data s-a auzit o bubuitură mare, iar peste tot au început să cadă bucăți din pietre, destul de mari. Ne-am speriat si am luat-o la fugă , pentru a ne adăposti , dar in grabă eu m-am împiedicat. Nu mai stiu exact ce s-a întâmplat, țin minte doar că tata a venit repede înapoi și m-a luat, și că atunci când am ajuns acasă nu aveam nici macar o zgârietură. Dumnezeu m-a avut in grija lui tot timpul și îi sunt recunoscător pentru asta. Țineți minte, Dumnezeu vă este alaturi, mai ales dacă voi îi cereți asta.